7:36 O vreme, sămânţa poate sta în inimă, neobservată, fără să dea vreun semn că a încolţit; după aceea însă, când Duhul lui Dumnezeu suflă asupra sufletului, sămânţa ascunsă răsare şi în cele din urmă aduce rod. În lucrarea vieţii noastre nu ştim ce va izbuti, aceasta sau aceea. Nu este o chestiune pe care să o punem noi la punct. "Dimineaţa seamănă-ţi sămânţa, şi până seara nu lasă mâna să ţi se odihnească." Eclesiastul 11,6. Legământul cel mare al lui Dumnezeu declară că atâta vreme "cât va fi pământul nu vor înceta semănatul şi seceratul." Geneza 8,22. Având încredere în această făgăduinţă, agricultorul ară şi seamănă. Iar noi nu suntem mai puţin încrezători în semănatul spiritual, lucrând convinşi de asigurarea Sa: "Tot aşa şi Cuvântul Meu, care iese din gura Mea, nu se întoarce la Mine fără rod, ci va face voia Mea şi va împlini planurile Mele". "Cel ce umblă plângând, când aruncă sămânţa, se întoarce cu veselie când îşi strânge snopii." Isaia 55,11; Psalmii 126,6