6:65 În sala de judecată cuvintele de tăgăduire fuseseră rostite; când iubirea şi loialitatea lui Petru, trezite sub privirea de compătimire, iubire şi tristeţe a Mântuitorului, îl trimiseseră pe acesta în grădina în care Hristos plânsese şi Se rugase; când lacrimile lui de remuşcare au căzut pe pământul care fusese muiat cu picăturile de sânge ale agoniei Sale, atunci cuvintele Mântuitorului "M-am rugat pentru tine ... după ce te vei întoarce la Dumnezeu, să întăreşti pe fraţii tăi" au căpătat sens pentru sufletul lui. Hristos, deşi îi văzuse dinainte păcatul, nu-l lăsase pradă disperării.