15:90 Această regulă îl va face pe învăţător să evite, pe cât este cu putinţă, să descopere în public vina sau greşelile unui elev. El va căuta să evite mustrările sau pedepsele date în prezenţa altora. Nu va exmatricula un student până nu s-au depus toate eforturile pentru îndreptarea lui. Când devine evident însă că îngăduinţa nu-i este de nici un folos studentului însuşi, în timp ce sfidarea pe care o afişează acesta sau nesocotirea autorităţii tinde să aducă prejudicii conducerii şcolii, iar influenţa sa îi contaminează pe alţii, atunci exmatricularea lui se impune ca fiind necesară. Cu toate acestea, pentru mulţi, ruşinea expulzării publice ar duce la îmbrăţişarea unei atitudini de indiferenţă totală şi la ruină. În cele mai multe cazuri, când exmatricularea nu poate fi evitată, nu este necesar ca acest lucru să fie făcut public. Sfătuindu-se şi cooperând cu părinţii, învăţătorul să aranjeze retragerea cu discreţie a studentului.