Printable ModeEducaţie, 14
|
14:1 FORMAREA CARACTERULUI - 2 14:2 Caracterul unei persoane se judecă după stilul în care se îmbracă. Un gust rafinat, o minte cultivată se va descoperi prin alegerea unei vestimentaţii simple şi adecvate. Când este unită cu modestia comportamentului, simplitatea decentă în îmbrăcăminte va avea un mare efect, învăluind o tânără în acea atmosferă de reţinere sfântă, care va constitui pentru ea un scut ce o va feri de o mie de primejdii. 14:3 Fetele să fie învăţate că arta de a se îmbrăca bine include 14:4 şi calitatea de a-şi face propriile haine. Aceasta este o ambiţie pe care ar trebui s-o cultive fiecare tânără. Va fi un mijloc prin care va putea fi de folos şi o sursă de independenţă pe care nu-şi poate permite să n-o aibă. 14:5 Este un lucru drept să iubeşti frumuseţea şi să o doreşti; însă Dumnezeu vrea ca noi să iubim şi să căutăm mai întâi cea mai înaltă frumuseţe - aceea care este nepieritoare. Cele mai reprezentative creaţii ale îndemânării omeneşti nu au o frumuseţe care să suporte comparaţia cu acea frumuseţe de caracter care este "de mare preţ înaintea Sa". 14:6 Tinerii şi copilaşii să fie învăţaţi să aleagă pentru ei înşişi acea haină regală făurită în războiul de ţesut al cerului, acel "in subţire, strălucitor şi curat" (Apocalipsa 19,8) pe care îl vor purta toţi cei sfinţi de pe pământ. Această haină, caracterul nepătat al lui Hristos, este oferită fără plată oricărei făpturi omeneşti. Dar toţi aceia care vor s-o primească, o vor primi şi purta aici. 14:7 Copiii să fie învăţaţi că, pe măsură ce îşi deschid mintea spre gânduri curate şi pline de iubire şi înfăptuiesc lucruri de ajutorare şi dragoste, ei pun asupra lor veşmântul frumos al caracterului Său. Această haină îi va face frumoşi şi iubiţi aici şi va constitui în viitor dovada pe baza căreia vor fi primiţi în palatul Împăratului. Făgăduinţa Sa este: 14:8 "Ei vor umbla împreună cu Mine îmbrăcaţi în alb, fiindcă sunt vrednici." Apocalipsa 3,4 14:9 Sabatul 14:10 "Ele sunt un semn între Mine şi voi, ca să ştiţi că Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!" 14:11 Valoarea Sabatului ca mijloc educativ este mai presus de orice apreciere. Orice ar cere Dumnezeu de la noi, ne dă înapoi îmbogăţit şi transformat de propria Sa slavă. Zecimea pe care a pretins-o de la Israel a fost folosită pentru păstrarea printre oameni, în frumuseţea sa slăvită, a modelului Templului Său din ceruri, dovada prezenţei Sale pe pământ. Tot aşa, timpul pe care-l pretinde de la noi ni-l dă înapoi, purtând de data aceasta Numele şi sigiliul Său. "Acesta va fi între Mine şi voi", spune El, "un semn după care se va cunoaşte că Eu sunt Domnul"; "căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pământul şi marea şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit: de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnă şi a sfinţit-o". Exodul 31,13; 20,11. Sabatul este un semn al puterii creatoare şi răscumpărătoare; el arată către Dumnezeu, ca izvor al vieţii şi cunoaşterii; aduce aminte de slava de la început a omului şi dă astfel mărturie despre scopul lui Dumnezeu de a recrea în noi propriul Său chip. 14:12 Atât Sabatul, cât şi familia au fost instituite în Eden, iar în planul lui Dumnezeu ele sunt în mod indisolubil legate. În această zi, mai mult ca în oricare alta, ne este cu putinţă să trăim viaţa din Eden. Planul lui Dumnezeu era ca membrii familiei să se unească în muncă 14:13 şi studiu, în închinare şi recreere; tatăl ca preot al casei lui, iar mama şi tata deopotrivă ca învăţători şi tovarăşi ai copiilor lor. Însă rezultatele păcatului, schimbând condiţiile de trai, au împiedicat într-o mare măsură strângerea lor laolaltă. Adesea, tatăl abia dacă vede feţele copiilor săi în cursul săptămânii. El este aproape complet lipsit de ocazia de a a-şi educa sau însoţi măcar copiii. Dar dragostea lui Dumnezeu a pus o limită cerinţelor trudei. El Îşi pune mâna milostivă asupra Sabatului. În ziua Sa, El păstrează pentru familie ocazia comuniunii cu El, cu natura, a fiecăruia cu ceilalţi. 14:14 Întrucât Sabatul este memorialul puterii creatoare, el este ziua mai presus de oricare alta, în care ar trebui să ne familiarizăm cu Dumnezeu prin lucrările Sale. În mintea copiilor, chiar noţiunea de Sabat ar trebui să fie legată de frumuseţea lucrurilor naturale. Fericită este familia care poate să se ducă în Sabat la locul de închinare, aşa cum Isus şi discipolii Săi mergeau la sinagogă - peste câmpuri, de-a lungul malurilor lacului sau prin dumbrăvi. Fericiţi sunt tatăl şi mama care-şi pot învăţa copiii Cuvântul scris al lui Dumnezeu, cu ilustraţii din paginile deschise ale cărţii naturii; care se pot aduna sub copacii verzi, în aerul proaspăt, curat, pentru a studia Cuvântul şi a înălţa cântări de laudă Tatălui de sus. 14:15 Prin astfel de strângeri laolaltă, părinţii îi pot lega pe copii de inimile lor şi astfel de Dumnezeu, prin legături care nu pot fi rupte niciodată. 14:16 Ca mijloc de pregătire intelectuală, ocaziile Sabatului sunt de nepreţuit. Lecţia de la Şcoala de Sabat să fie învăţată nu printr-o privire fugară asupra lecţiunii în Sabat dimineaţa, ci printr-un studiu atent după-amiaza în Sabat pentru 14:17 săptămâna viitoare, revăzând zilnic studiul sau aducând ilustraţii noi în cursul săptămânii. În felul acesta, lecţia se va fixa în memorie ca o comoară care nu poate fi niciodată cu totul pierdută. 14:18 Când ascultă predica, părinţii şi copiii să noteze textul şi versetele citate şi, pe cât se poate, linia raţionamentului, pentru a şi le putea repeta unul altuia acasă. Acest lucru va rezolva foarte bine oboseala cu care copiii ascultă adesea o predică şi va cultiva în toţi obiceiul de a fi atent şi de a gândi coerent. 14:19 Meditaţia asupra temelor astfel sugerate vor deschide pentru student comori la care nici nu a visat. El va dovedi în propria sa viaţă experienţa descrisă în versetul: 14:20 "Când am primit cuvintele Tale, le-am înghiţit; cuvintele Tale au fost bucuria şi veselia inimii mele." Ieremia 15,16 14:21 "Vreau să mă gândesc adânc la orânduirile Tale". "Ele sunt mai de preţ decât aurul, decât mult aur curat. ... Robul Tău primeşte şi el învăţătură de la ele; pentru cine le păzeşte, răsplata este mare." Psalmii 119,48; 19,10.11 14:22 Credinţa şi rugăciunea 14:23 "Credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite". "Să credeţi că l-aţi şi primit, şi-l veţi avea." 14:24 Credinţa înseamnă să nu te îndoieşti de Dumnezeu - să crezi că ne iubeşte şi ştie cel mai bine ce este pentru binele nostru. Astfel, ea ne conduce să alegem calea Sa, în loc s-o alegem pe a noastră. În locul neştiinţei noastre, ea acceptă înţelepciunea Sa; în locul slăbiciunii noastre, tăria Sa; în locul păcătoşeniei noastre, neprihănirea Sa. Vieţile noastre, noi înşine suntem deja ai Lui; credinţa recunoaşte faptul că-i aparţinem şi acceptă binecuvântarea Sa. Adevărul, puritatea, integritatea de caracter au fost indicate ca secrete ale succesului vieţii. Credinţa ne pune în posesia acestor principii. 14:25 Fiecare impuls sau aspiraţie bună reprezintă un dar de la Dumnezeu; credinţa primeşte de la Dumnezeu singurul fel de viaţă care poate produce o adevărată creştere şi eficienţă. 14:26 Modul de exercitare a credinţei ar trebui să fie făcut foarte clar. Fiecare făgăduinţă a lui Dumnezeu are condiţii. Dacă suntem dispuşi să împlinim voia Sa, toată tăria Lui este a noastră. Orice dar ar promite, se află în promisiunea însăşi. "Sămânţa este Cuvântul lui Dumnezeu." Luca 8,11. La fel de sigur precum stejarul se află în ghindă, şi darul lui Dumnezeu se află în făgăduinţa Sa. Dacă primim făgăduinţa, avem darul. 14:27 Credinţa care ne face în stare să primim darurile lui Dumnezeu este ea însăşi un dar oferit fiecărei făpturi omeneşti într-o măsură mai mică sau mai mare. Ea creşte pe măsură ce este folosită la însuşirea Cuvântului lui 14:28 Dumnezeu. Pentru a ne întări credinţa, trebuie să o aducem adesea în legătură cu Cuvântul. 14:29 În studiul Bibliei, studentul ar trebui să fie îndrumat să vadă puterea Cuvântului lui Dumnezeu. La Creaţiune, "El zice, şi se face; porunceşte, şi ce porunceşte ia fiinţă". El "cheamă lucrurile care nu sunt ca şi cum ar fi." (Psalmii 33,9; Romani 4,17); căci atunci când le cheamă, ele sunt. 14:30 Cât de adesea, cei care s-au încrezut în Cuvântul lui Dumnezeu, deşi total neajutoraţi ei înşişi, au făcut faţă puterii lumii întregi - Enoh, cu o inimă curată, cu o viaţă sfântă, ţinându-şi strâns credinţa în triumful neprihănirii împotriva unei generaţii stricate şi batjocoritoare; Noe şi familia sa împotriva oamenilor din vremea lui, oameni cu cea mai mare putere fizică şi intelectuală, dar complet imorali; copiii lui Israel la Marea Roşie, o mulţime de robi neajutoraţi, îngroziţi, împotriva celei mai puternice armate a celei mai tari naţiuni de pe glob; David, un păstoraş care avea făgăduinţa lui Dumnezeu că va urca pe tron, împotriva lui Saul, monarhul ales care era hotărât să nu dea drumul din mână puterii sale; Şadrac şi tovarăşii lui în foc şi Nebucadneţar pe tron; Daniel printre lei, iar vrăjmaşii lui în locurile înalte ale împărăţiei; Isus pe cruce, iar preoţii şi conducătorii iudei forţându-l chiar şi pe guvernatorul roman să le împlinească voia; Pavel în lanţuri, împins către o moarte ce se cuvenea unui criminal, iar Nero ca despot al unui imperiu mondial. 14:31 Asemenea exemple nu se găsesc numai în Biblie. Ele abundă în orice raport al dezvoltării umanităţii. Valdenzii şi hughenoţii, Wycliffe şi Hus, Ieronim şi Luther, Tyndale şi Knox, Zinzendorf şi Wesley, alături de mulţi, mulţi alţii, au dat mărturie despre puterea Cuvântului lui Dumnezeu împotriva puterii şi politicii omeneşti, care sprijină răul. Aceasta este adevărata nobilime a lumii. Aceasta este 14:32 linia sa princiară. În această linie sunt chemaţi să-şi ocupe locurile tinerii de astăzi. 14:33 De credinţă este nevoie în problemele mărunte ale vieţii tot atât de mult ca şi în cele mari. În interesele şi activităţile noastre de fiecare zi, puterea lui Dumnezeu care ne susţine devine un lucru real pentru noi, printr-o încredere neabătută. 14:34 Privită din perspectiva ei umană, viaţa este pentru toţi o cărare neîncercată. O cărare pe care, în ce priveşte experienţa noastră profundă, fiecare merge singur. Nici o altă fiinţă omenească nu poate intra pe deplin în viaţa noastră interioară. Când copilaşul porneşte în acea călătorie în care, mai devreme sau mai târziu, va trebui să-şi aleagă propriul drum, hotărând singur pentru veşnicie care va fi destinul vieţii sale, cât de serios ar trebui să fie efortul de a-i îndrepta încrederea către Ajutorul şi Călăuza cea sigură! 14:35 Ca scut împotriva ispitei şi inspiraţie către puritate şi adevăr, nici o altă influenţă nu poate egala sentimentul prezenţei lui Dumnezeu. "Totul este gol şi descoperit înaintea ochilor Aceluia cu care avem de-a face." "Ochii Tăi sunt aşa de curaţi că nu pot să vadă răul, şi nu poţi să priveşti nelegiuirea!" Evrei 4,13; Habacuc 1,13. Acest gând a fost scutul lui Iosif când se afla în mijlocul stricăciunii din Egipt. În faţa ispitelor, răspunsul său a fost ferm: "Cum aş putea să fac eu un rău atât de mare şi să păcătuiesc împotriva lui Dumnezeu?" Geneza 39,9. Dacă este cultivată, credinţa va aduce un astfel de scut fiecărui suflet. 14:36 Numai simţământul prezenţei lui Dumnezeu poate alunga teama care i-ar face viaţa o povară copilului timid. El să-şi fixeze în memorie făgăduinţa: "Îngerul Domnului tăbărăşte în jurul celor ce se tem de El şi-i scapă din primejdie." Psalmii 34,7. Să citească acea povestire minunată a lui Elisei, aflat în cetatea de pe munte, cum între el şi oştirile de vrăjmaşi înarmaţi se afla un brâu puternic de îngeri cereşti. Să citească despre cum i s-a arătat îngerul lui Petru care era întemniţat şi condamnat la moarte; cum l-a condus în siguranţă îngerul pe slujitorul lui Dumnezeu 14:37 trecând de gărzile înarmate, de uşile masive şi de marea poartă de fier, cu toţi drugii şi zăvoarele lor. Să citească despre acea scenă de pe mare, când Pavel, obosit de muncă, veghere şi post îndelungat, a rostit aceste măreţe cuvinte de încurajare şi nădejde pentru soldaţii şi marinarii aruncaţi încoace şi încolo de furtună: "Acum, vă sfătuiesc să fiţi cu voie bună, pentru că nici unul din voi nu va pieri. ... Un înger al Dumnezeului al căruia sunt eu şi căruia îi slujesc mi s-a arătat azi noapte şi mi-a zis: 'Nu te teme, Pavele; tu trebuie să stai înaintea Cezarului; şi iată că Dumnezeu ţi-a dăruit pe toţi cei ce merg cu corabia împreună cu tine'". În credinţa promisiunii sale, Pavel şi-a asigurat tovarăşii de drum: "Nu vi se va pierde nici un păr din cap". Aşa s-a şi întâmplat. Pentru că în corabia aceea exista un om prin care Dumnezeu putea lucra, toţi cei de la bord, soldaţi păgâni şi marinari, au fost cruţaţi. "Au ajuns toţi teferi la uscat." Faptele Apostolilor 27,22-24.34.44 14:38 Aceste lucruri nu au fost scrise doar ca să le citim şi să ne minunăm, ci pentru ca aceeaşi credinţă care a lucrat în slujitorii din vechime ai lui Dumnezeu să poată lucra şi în noi. El va lucra astăzi într-un mod special, ca şi atunci, oriunde se vor afla inimi ale credinţei care să fie canale ale puterii Sale. 14:39 Cei care nu au încredere în ei înşişi, a căror lipsă de încredere în forţele proprii îi face să evite grijile şi responsabilităţile, să fie învăţaţi să se încreadă în Dumnezeu. Astfel, mulţi care altminteri nu ar fi decât un nimeni în lume, poate doar o povară neajutorată, vor putea spune alături de apostolul Pavel: "Pot totul în Hristos, care mă întăreşte". Filipeni 4,13. 14:40 De asemenea, credinţa are lecţii preţioase pentru copilul care nu poate suferi nedreptăţile. 14:41 Înclinaţia de a se împotrivi răului sau de a se răzbuna pentru ceea ce este rău este adesea activată de un simţământ ascuţit al dreptăţii şi un spirit activ, plin de energie. Un asemenea copil să fie învăţat că Dumnezeu este Garantul etern al dreptăţii. El poartă de grijă cu gingăşie făpturilor pe care le-a iubit atât de mult, încât să-L dea pe iubitul Său Fiu pentru a le salva. El Se va ocupa de fiecare nelegiuit. 14:42 "Căci cel ce se atinge de voi, se atinge de lumina ochilor Lui." Zaharia 2,8. 14:43 "Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, încrede-te în El, şi El va lucra. ... Va face să strălucească dreptatea ta ca lumina şi dreptul tău ca soarele la amiază." Psalmii 36,5.6 14:44 "Domnul este scăparea celui asuprit, scăpare la vreme de necaz. Cei ce cunosc Numele Tău se încred în Tine, căci Tu nu părăseşti pe cei ce Te caută, Doamne!" Psalmii 9,9.10 14:45 Dumnezeu ne îndeamnă să arătăm şi noi altora compasiunea pe care o manifestă El faţă noi. Cei impulsivi, cei mândri, cei răzbunători să privească la Cel care este blând şi smerit cu inima, dus asemenea unui miel la tăiere, lipsit de gândul răzbunării, precum o oaie care nu scoate nici un sunet înaintea celor ce o tund. Să privească la Acela care a fost străpuns de păcatele noastre şi împovărat de întristările noastre, şi vor învăţa să rabde, să suporte îndelung şi să ierte. 14:46 Prin credinţa în Hristos, orice deficienţă a caracterului poate fi reparată, fiecare întinare curăţită, fiecare greşeală corectată, fiecare lucru în care excelăm dezvoltat. 14:47 "Voi aveţi totul deplin în El." Coloseni 2,10 14:48 Rugăciunea şi credinţa sunt strâns legate şi trebuie să fie studiate împreună. În rugăciunea credinţei există ştiinţă divină; o ştiinţă pe care trebuie s-o înţeleagă orice om care vrea să facă din viaţa sa un succes. Hristos spune: 14:49 "De aceea vă spun că orice lucru veţi cere, când vă rugaţi, să credeţi că l-aţi şi primit şi-l veţi avea." Marcu 11,24. El face clar faptul că ceea ce cerem trebuie să fie conform voinţei lui Dumnezeu; trebuie să cerem lucrurile pe care ni le-a făgăduit, şi orice primim trebuie să fie folosit pentru a împlini voia Sa. Nu trebuie să ne îndoim de făgăduinţă atunci când sunt împlinite condiţiile. 14:50 Putem cere iertarea păcatului, Duhul Sfânt, un temperament creştin, înţelepciune şi tărie pentru a face lucrarea Sa, orice dar pe care l-a făgăduit; urmează apoi să credem că vom primi ceea ce am cerut şi să-I mulţumim lui Dumnezeu pentru primirea acelui lucru. 14:51 Nu avem nevoie să căutăm vreo dovadă exterioară a binecuvântării. Darul se află în făgăduinţă şi putem merge la lucrarea noastră asiguraţi că Dumnezeu poate împlini ceea ce a promis şi că darul, care se află deja în posesia noastră, îl vom primi când vom avea cel mai mult nevoie de el. 14:52 A trăi în acest fel după Cuvântul lui Dumnezeu înseamnă să-I predăm Lui toată viaţa noastră. Vom simţi un continuu sentiment de nevoie şi dependenţă, o atracţie a inimii către Dumnezeu. Rugăciunea este o necesitate; căci ea este viaţa sufletului. Rugăciunea familială, rugăciunea publică, amândouă îşi au locul lor; însă comuniunea în taină cu Dumnezeu este cea care susţine viaţa sufletului. 14:53 Pe munte cu Dumnezeu a văzut Moise modelul acelei construcţii minunate, care urma să fie locul slavei Sale. Pe munte cu Dumnezeu - într-un loc secret, de comuniune - urmează să contemplăm idealul Său glorios pentru neamul omenesc. Vom ajunge în stare să ne ducem la bun sfârşit zidirea caracterului, astfel încât să se poată împlini pentru noi făgăduinţa: "Eu voi locui şi voi umbla în mijlocul lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, şi ei vor fi poporul Meu". 2 Corinteni 6,16 14:54 În orele de rugăciune solitară, Isus a primit în timpul vieţii Sale pământeşti înţelepciune şi putere. Tinerii să urmeze exemplul Său şi să găsească dimineaţa şi la apus un timp liniştit pentru comuniune cu Tatăl lor din ceruri. Iar în cursul întregii zile să-şi înalţe inimile către Dumnezeu. La fiecare pas pe care-l facem pe calea noastră, El spune: "Căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, care te iau de mâna dreaptă şi-ţi zic: Nu te teme de nimic, Eu îţi vin în ajutor!" Isaia 41,13. Dacă ar putea învăţa copiii noştri aceste lecţii în zorii anilor lor, ce prospeţime şi putere, ce bucurie şi gingăşie ar fi aduse în vieţile lor! 14:55 Acestea sunt lecţii pe care nu le poate preda decât cel care le-a învăţat el însuşi. Învăţătura Scripturii nu are un efect mai mare asupra tinerilor tocmai pentru că atât de mulţi părinţi şi învăţători mărturisesc credinţa în Cuvântul lui Dumnezeu în vreme ce vieţile lor îi tăgăduiesc puterea. Când şi când, tinerii sunt aduşi în situaţii în care simt puterea Cuvântului. Ei văd cât de preţioasă este dragostea lui Hristos. Văd frumuseţea caracterului Său, posibilităţile unei vieţi în slujba Sa. Ei văd în schimb viaţa celor care mărturisesc că au respect pentru preceptele lui Dumnezeu. Despre cât de mulţi sunt adevărate cuvintele rostite către prorocul Ezechiel: 14:56 "Fiul omului! Copiii poporului tău vorbesc de tine pe lângă ziduri şi pe la uşile caselor şi zic unul altuia, fiecare fratelui său: 'Veniţi dar şi ascultaţi care este cuvântul ieşit de la Domnul!' Şi vin cu grămada la tine, stau înaintea ta ca popor al Meu, ascultă cuvintele tale, dar nu le împlinesc, căci cu gura vorbesc dulce de tot, dar cu inima umblă tot după poftele lor. Iată că tu eşti pentru 14:57 ei ca un cântăreţ plăcut, cu un glas frumos şi iscusit la cântare pe coarde. Ei îţi ascultă cuvintele, dar nu le împlinesc deloc." Ezechiel 33,30-32 14:58 Una este să tratăm Biblia ca fiind o carte de învăţături morale, pe care să le ascultăm atâta vreme cât se potrivesc cu spiritul timpurilor pe care le trăim şi cu poziţia pe care o avem în lume, şi cu totul altceva e să o privim ca fiind exact ceea ce este de fapt - Cuvântul Dumnezeului celui viu, Cuvântul care este viaţa noastră, Cuvântul care trebuie să ne modeleze acţiunile, vorbele şi gândurile. A aborda Cuvântul lui Dumnezeu ca fiind orice mai puţin de atât înseamnă a-l respinge. Şi această respingere din partea celor ce mărturisesc credinţa în el este cauza principală a scepticismului şi a necredinţei tinerilor. 14:59 O agitaţie cum n-a mai fost văzută vreodată până acum pune stăpânire pe lume. În distracţii, câştigul de bani, întrecerea pentru putere, în chiar lupta pentru existenţă există o forţă teribilă, care absoarbe şi trupul, şi mintea, şi sufletul. În mijlocul acestei goane înnebunitoare, Dumnezeu vorbeşte. "Opriţi-vă, şi să ştiţi că Eu sunt Dumnezeu." Psalmii 46,10 14:60 Mulţi, chiar în clipele lor de închinare, nu reuşesc să primească binecuvântarea unei adevărate comuniuni cu Dumnezeu. Sunt într-o grabă prea mare. Cu paşi grăbiţi, încearcă să intre în cercul prezenţei iubitoare a lui Hristos, zăbovind poate o clipă în atmosfera sacră, neaşteptând însă să primească sfat. Nu pot rămâne cu Învăţătorul divin din lipsă de timp. Cu poverile lor, se întorc la muncă. 14:61 Aceşti oameni muncitori nu vor putea dobândi niciodată cel mai înalt succes până nu învaţă care este secretul puterii. Trebuie să-şi facă timp pentru a gândi, a se ruga, a aştepta ca Dumnezeu 14:62 să le reînnoiască puterea fizică, mintală şi spirituală. Ei au nevoie de influenţa înălţătoare a Duhului Său. Primind acestea, ei vor fi învioraţi printr-o viaţă înnoită. Constituţia ostenită şi creierul obosit vor fi împrospătate şi inima împovărată va fi uşurată. 14:63 Nevoia noastră nu este aceea de a ne opri o clipă în prezenţa Sa, ci de avea un contact personal cu Hristos, de a ne aşeza şi a fi în tovărăşia Sa. Mare fericire se va revărsa peste copiii din casele noastre şi peste studenţii din şcolile noastre când părinţii şi profesorii vor învăţa în propriile lor vieţi experienţa preţioasă, zugrăvită în aceste cuvinte din Cântarea Cântărilor: 14:64 "Ca un măr între copacii pădurii, aşa este prea iubitul meu între tineri. Cu aşa drag stau la umbra lui, şi rodul lui este dulce pentru cerul gurii mele. El m-a dus în casa de ospăţ, şi dragostea era steagul fluturat peste mine." Cântarea Cântărilor 2,3.4 14:65 Lucrarea vieţii 14:66 "Dar fac un singur lucru." 14:67 În orice ramură, succesul cere un scop hotărât. Cel care vrea să atingă un adevărat succes în viaţă trebuie să păstreze în faţa sa, în mod constant, ţelul vrednic de străduinţa sa. Un astfel de ţel este pus înaintea tinerilor de astăzi. Ţelul dat de cer, de a duce Evanghelia lumii în această generaţie, este cel mai nobil care poate face apel la vreo făptură omenească. El deschide un câmp de lucru pentru orice om a cărui inimă a fost atinsă de Hristos. 14:68 Scopul pe care-l are în vedere Dumnezeu pentru copiii care cresc lângă focul nostru din cămin este mai larg, mai adânc şi mai înalt decât a perceput vederea noastră limitată. Din păturile cele mai umile, în vremurile din trecut, cei pe care El i-a văzut credincioşi au fost chemaţi să mărturisească pentru El în locurile cele mai înalte ale lumii. Şi mulţi dintre tinerii de astăzi, crescând asemenea lui Daniel în căminul său din Iudeea, studiind Cuvântul lui Dumnezeu şi lucrările Sale şi deprinzând lecţiile slujirii pline de credincioşie, se vor mai ridica încă în adunările legislative, în sălile de judecată sau în curţile regale ca martori ai Împăratului împăraţilor. Mulţimi de oameni vor fi chemaţi la o lucrare mai largă. Întreaga lume se deschide pentru Evanghelie. Etiopia îşi întinde mâinile către Dumnezeu. Din Japonia, India şi China, din teritoriile încă întunecate ale propriului nostru continent, din fiecare zonă a acestei lumi a noastre răzbate strigătul inimilor lovite de păcat, cu dorinţa de a-L cunoaşte 14:69 pe Dumnezeul iubirii. Milioane şi milioane de oameni nici măcar nu au auzit de Dumnezeu sau de dragostea Sa, descoperită în Hristos. Este dreptul lor să primească această cunoaştere. Sunt în aceeaşi măsură ca şi noi pretendenţi la îndurarea Mântuitorului. Şi nouă ne revine datoria de a răspunde acelui strigăt, nouă, care am primit cunoaşterea, copiilor noştri cărora le-o putem împărtăşi. Fiecărei familii şi fiecărei şcoli, fiecărui părinte, învăţător şi copil asupra căruia a strălucit lumina Evangheliei i se pune în această criză întrebarea ce i-a fost adresată Esterei, regina, în acele momente de criză gravă din istoria lui Israel: "Şi cine ştie dacă nu pentru o vreme ca aceasta ai ajuns la împărăţie?" Estera 4,14 14:70 Cei ce se gândesc la rezultatul grăbirii sau împiedicării răspândirii Evangheliei o fac raportând-o la ei înşişi şi la lume. Puţini se gândesc la legătura pe care o are acest lucru cu Dumnezeu. Puţini stau să cugete asupra suferinţei pe care a provocat-o Creatorului nostru păcatul. Tot cerul a suferit în agonia lui Hristos; însă acea suferinţă nu a început şi nici nu s-a sfârşit o dată cu manifestarea Sa în trup de om. Crucea este o descoperire pentru simţurile noastre tocite a suferinţei pe care păcatul, chiar de la naşterea lui, a adus-o în inima lui Dumnezeu. Orice îndepărtare de la ceea ce este drept, fiecare faptă de cruzime, fiecare eşec al omului de a atinge idealul Său Îi provoacă durere. Când au venit asupra lui Israel calamităţile care erau rezultatul clar al despărţirii lor de Dumnezeu - subjugarea lor de către duşmani, actele de cruzime şi moartea - s-a spus că "El S-a îndurat de suferinţele lui Israel." "În toate necazurile lor n-au fost fără ajutor ... şi necurmat i-a sprijinit şi i-a purtat în zilele din vechime." Judecători 10,16; Isaia 63,9 14:71 Duhul Său "mijloceşte pentru noi cu suspine negrăite". Pentru că "toată firea suspină şi suferă durerile naşterii" (Romani 8,26.22), inima Tatălui ceresc se frânge din compasiune. 14:72 Lumea noastră este o imensă leprozerie, scena unei mizerii asupra căreia nu îndrăznim să zăbovim nici măcar cu gândul. Dacă am vedea-o aşa cum este, povara ne-ar fi îngrozitoare. Cu toate acestea, Dumnezeu simte totul. Pentru a distruge păcatul şi rezultatele lui, El L-a dat pe Preaiubitul Său şi a făcut cu putinţă să stea în puterea noastră, prin cooperarea cu El, să punem capăt acestei scene a nenorocirii. "Evanghelia aceasta a Împărăţiei va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfârşitul." Matei 24,14 14:73 "Duceţi-vă în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la orice făptură" (Marcu 16,15), aceasta este porunca lui Hristos dată urmaşilor Săi. Desigur, că nu toţi vor fi chemaţi să fie pastori sau misionari, în sensul obişnuit al termenului; însă toţi pot fi lucrători împreună cu El, în a da "vestea cea bună" semenilor lor. Porunca este dată tuturor, mici sau mari, învăţaţi sau neştiutori, tineri sau vârstnici. 14:74 Având înaintea noastră această poruncă, putem noi să ne educăm fiii şi fiicele pentru o viaţă de convenţionalism "respectabil", o viaţă căreia îi spunem creştină, dar căreia îi lipseşte jertfirea de sine, o viaţă pentru care verdictul venit de la Acela care este adevăr trebuie să fie "nu te cunosc"? 14:75 Mii de oameni fac acest lucru. Ei se gândesc să asigure pentru copiii lor binefacerile Evangheliei, în timp ce îi tăgăduiesc spiritul. Dar aceasta nu trebuie să se întâmple. Cei care resping privilegiul tovărăşiei cu Hristos în lucrare resping singura pregătire care îi face vrednici să aibă părtăşie cu El la slava Sa. Ei resping pregătirea care oferă putere şi nobleţe de caracter în această viaţă. Mulţi taţi şi mame, lipsindu-i pe copiii lor de crucea lui Hristos, au învăţat prea târziu că îi dădeau în felul acesta în mâinile vrăjmaşului lui Dumnezeu şi al omului. Ei le-au pecetluit ruina, nu numai pentru viaţa viitoare, ci şi pentru cea de acum. 14:76 Ispitele i-au biruit. Au crescut ca un blestem pentru lume, ca durere şi ruşine pentru cei ce le-au dat viaţă. 14:77 Chiar în străduinţa de a se pregăti pentru lucrarea lui Dumnezeu, mulţi sunt îndepărtaţi prin metode greşite de educaţie. Viaţa este privită de mai toată lumea ca fiind compusă din perioade distincte, perioada de învăţare şi perioada de aplicare a lucrurilor învăţate - de pregătire şi de realizare. În pregătirea pentru o viaţă de slujire, tinerii sunt trimişi la şcoală pentru a dobândi cunoştinţe prin studierea cărţilor. Despărţiţi de responsabilităţile vieţii de zi cu zi, ei sunt absorbiţi de studiu şi pierd adesea din vedere care este scopul acestuia. Zelul consacrării lor timpurii se stinge şi mult prea mulţi sunt cuprinşi de o ambiţie personală, egoistă. La absolvire, mii descoperă că nu au nici un contact cu viaţa. S-au ocupat atât de mult timp cu abstractul şi teoreticul, încât în clipa în care întreaga făptură trebuie mobilizată pentru a face faţă examenelor severe ale vieţii reale, ei sunt nepregătiţi. În locul acelei nobile lucrări pe care şi-o propuseseră, energia lor se scurge doar într-o luptă pentru supravieţuire. După dezamăgiri repetate, disperaţi chiar şi în încercarea de a-şi câştiga în mod cinstit traiul, mulţi alunecă pe panta practicilor îndoielnice sau ilegale. Lumea este jefuită de slujirea de care ar fi putut să se bucure; iar Dumnezeu este jefuit de sufletele pe care Şi-a dorit cu pasiune să le înalţe, să le înnobileze şi să le onoreze ca reprezentanţi ai Săi. 14:78 Mulţi părinţi greşesc făcând discriminare între copiii lor în ce priveşte educaţia. Fac aproape orice sacrificiu pentru a-i asigura cele mai mari avantaje unuia care este strălucit şi capabil. Dar ei nu cred că aceste avantaje sunt necesare pentru cei ce sunt mai puţin promiţători. Ei consideră că acestora din urmă nu le este necesară decât puţină educaţie pentru a-şi putea împlini îndatoririle obişnuite ale vieţii. 14:79 Dar cine este în stare să selecteze dintr-o familie pe acei copii 14:80 cărora le vor reveni cele mai importante responsabilităţi? De câte ori s-a dovedit judecata omenească greşită în această privinţă! Amintiţi-vă experienţa lui Samuel, când a fost trimis să-l ungă ca împărat peste Israel pe unul din fiii lui Isai. Prin faţa lui au trecut şapte tineri cu o înfăţişare nobilă. Privindu-l pe primul, cu trăsături atrăgătoare, bine dezvoltat la trup şi cu o ţinută princiară, profetul a exclamat: "Negreşit, unsul Domnului este aici înaintea Lui". Dar Dumnezeu a spus: "Nu te uita la înfăţişarea şi înălţimea staturii lui, căci l-am lepădat. Domnul nu Se uită la ce se uită omul; omul se uită la ceea ce izbeşte ochii, dar Domnul Se uită la inimă". Astfel, pentru toţi cei şapte, mărturia a fost: "Domnul n-a ales pe nici unul din ei." 1 Samuel 16,6.7.10. Iar profetului nu i s-a permis să-şi ducă la bun sfârşit misiunea până când David nu a fost chemat de la turmă. 14:81 Fraţii mai mari, dintre care ar fi ales Samuel, nu aveau calităţile pe care Dumnezeu le-a văzut ca fiind esenţiale la un conducător al poporului Său. Mândri, independenţi, încrezători doar în ei înşişi, au fost lepădaţi în favoarea celui pe care-l priveau fără preţuire, unul care îşi păstrase simplitatea şi sinceritatea tinereţii şi care, atâta vreme cât avea să fie mărunt în propriii lui ochi, putea fi pregătit de Dumnezeu pentru responsabilităţile împărăţiei. Aşa este şi astăzi când, în mulţi copii pe care părinţii lor i-ar trece cu vederea, Dumnezeu vede valori cu mult deasupra celor date pe faţă de alţii, despre care se crede că sunt foarte promiţători. 14:82 Iar în ceea ce priveşte posibilităţile oferite de viaţă, cine este capabil să decidă care este mare şi care este măruntă? Câţi lucrători aflaţi în locurile umile ale vieţii, punând pe picioare agenţi pentru binecuvântarea lumii, nu au atins rezultate pe care le-ar invidia şi împăraţii? 14:83 Prin urmare, fiecare copil trebuie să primească o educaţie în vederea 14:84 celei mai înalte slujiri. "Dimineaţa, seamănă-ţi sămânţa, şi până seara nu lăsa mâna să ţi se odihnească, fiindcă nu ştii ce va izbuti, aceasta sau aceea, sau dacă amândouă sunt deopotrivă de bune." Eclesiastul 11,6 14:85 Locul specific, care ne-a fost hotărât în viaţă, este determinat de calităţile noastre. Nu toţi ajung la acelaşi nivel de dezvoltare, nu toţi fac aceeaşi lucrare cu tot atâta eficienţă. Dumnezeu nu Se aşteaptă ca isopul să atingă dimensiunile cedrului sau ca măslinul să se înalţe tot atât de sus ca palmierul cel maiestuos. Însă fiecare ar trebui să ţintească tot atât de sus pe cât o face cu putinţă pentru el uniunea dintre uman şi puterea divină. 14:86 Mulţi nu devin ceea ce ar putea deveni, pentru că nu descătuşează puterea care este în ei. Nu se prind de tăria divină aşa cum ar putea s-o facă. Mulţi se abat de la linia în care ar putea obţine un succes deplin. Căutând o onoare mai mare sau o sarcină mai plăcută, ei încearcă ceva pentru care nu sunt pregătiţi. Mulţi oameni, ale căror talente sunt menite unei alte chemări, se ambiţionează să îmbrăţişeze o profesiune; iar persoana care ar fi avut succes ca fermier, meşteşugar sau infirmieră ocupă în mod nepotrivit funcţia de pastor, avocat sau medic. Şi iarăşi, sunt alţii care ar fi putut ocupa o poziţie de răspundere, dar care, din lipsa energiei, dăruirii sau perseverenţei, se mulţumesc cu un loc mai uşor. 14:87 Trebuie să urmăm mai îndeaproape planul de viaţă făcut de Dumnezeu. Să facem tot ce putem mai bine în lucrarea care ne este cea mai la îndemână, să încredinţăm lui Dumnezeu căile noastre şi să fim atenţi la indicaţiile providenţei Sale - acestea sunt regulile care ne permit o călăuzire sigură în alegerea unei ocupaţii. 14:88 Cel care a venit din ceruri pentru a fi exemplul nostru a petrecut aproape treizeci de ani în muncă obişnuită, fizică. În acest timp însă, El studia Cuvântul şi lucrările lui Dumnezeu şi îi ajuta şi învăţa pe toţi cei aflaţi în sfera Sa de influenţă. Când a început lucrarea Sa publică 14:89 de slujire, a umblat să-i vindece pe cei bolnavi, să-i mângâie pe cei întristaţi şi să predice celor săraci Evanghelia. Aceasta este lucrarea tuturor urmaşilor Săi. 14:90 "Cel mai mare dintre voi", a spus Domnul, "să fie ca cel mai mic; şi cel ce cârmuieşte, ca cel ce slujeşte. ... Şi Eu ... sunt în mijlocul vostru, ca Cel ce slujeşte la masă." Luca 22,26.27 14:91 Dragostea şi loialitatea faţă de Hristos sunt resortul întregii slujiri adevărate. În inima atinsă de iubirea Sa se naşte o dorinţă de a lucra pentru El. Această dorinţă să fie încurajată şi călăuzită în mod corect. Fie că suntem în cămin, printre vecini sau la şcoală, prezenţa celor săraci, a celor loviţi, neştiutori sau nenorociţi nu ar trebui privită ca un ghinion, ci ca o ocazie preţioasă pentru slujire. 14:92 În această lucrare, ca în oricare alta, se câştigă îndemânare chiar în timpul desfăşurării ei. Eficienţa este asigurată achitându-ne de îndatoririle obişnuite ale vieţii şi slujindu-i pe nevoiaşi şi pe suferinzi. Fără aceasta, eforturile susţinute, pornite din intenţii bune sunt adesea inutile şi chiar vătămătoare. În apă învaţă oamenii să înoate, nu pe uscat. 14:93 O altă obligaţie, prea adesea trecută uşor cu vederea - o obligaţie care trebuie să fie prezentată fără echivoc înaintea tinerilor care au fost conştientizaţi în ce priveşte cerinţele pe care le are Hristos - este aceea faţă de legătura cu biserica. 14:94 Legătura dintre Hristos şi biserica Sa este foarte strânsă şi sfântă - El fiind Mirele, iar biserica, mireasa; El, Capul, iar biserica, trupul. Legătura cu Hristos, prin urmare, presupune legătura cu biserica Sa. 14:95 Biserica este organizată pentru slujire; iar într-o viaţă în care Îi slujim lui Hristos, legătura cu biserica este unul din 14:96 primii paşi. Loialitatea faţă de Hristos pretinde împlinirea cu credincioşie a îndatoririlor din biserică. Aceasta este o parte importantă din pregătirea unei persoane; iar într-o biserică inspirată de viaţa Stăpânului, ea va determina în mod direct efortul pentru lumea din afară. 14:97 Există multe ramuri în care tinerii pot găsi ocazii de a lucra cu folos. Să se organizeze în grupuri de slujire creştină, iar cooperarea se va dovedi un ajutor şi o încurajare. Arătându-şi interesul faţă de lucrarea celor tineri, părinţii şi învăţătorii vor avea ocazia să le ofere avantajul experienţei lor mai mari şi pot ajuta ca eforturile acestora să fie eficiente pentru facerea de bine. 14:98 Cunoaşterea este ceea ce trezeşte compasiunea, iar compasiunea este resortul slujirii eficiente. Pentru a trezi compasiunea în tineri şi copii şi spiritul de sacrificiu pentru milioanele de oameni care suferă "în ţinuturile care sunt dincolo", ei trebuie să se familiarizeze cu aceste ţări şi cu popoarele lor. În această direcţie se pot face multe în şcolile noastre. În loc să se insiste asupra faptelor de vitejie ale Alexandrilor şi Napoleonilor din istorie, elevii să studieze vieţile unor oameni ca apostolul Pavel şi Martin Luther, Moffat, Livingstone, Carey şi istoria actuală a desfăşurării de zi cu zi a eforturilor misionare. În loc să li se împovăreze memoriile cu o groază de nume şi teorii care nu au nici un folos pentru viaţa lor şi cu care, o dată ce au ieşit din sala de clasă, rareori îşi mai bat capul, să studieze toate ţările în lumina efortului misionar şi să cunoască popoarele şi nevoile lor. 14:99 În această lucrare finală de răspândire a Evangheliei trebuie acoperit un câmp enorm; şi, mai mult ca oricând până acum, lucrarea trebuie să recruteze ajutoare din rândurile oamenilor simpli. Atât 14:100 tinerii, cât şi cei mai în vârstă vor fi chemaţi de la câmp, din vie şi din atelier şi trimişi de către Stăpân să dea solia Sa. Mulţi dintre aceştia nu au prea avut ocazia de a-şi face o educaţie; dar Hristos vede în ei calităţile care îi va face capabili să-I împlinească scopul. Dacă îşi pun inima în lucrare şi nu încetează să înveţe, El îi va face destoinici să lucreze pentru El. 14:101 Acela care cunoaşte cotele mizeriei şi disperării lumii ştie în ce fel poate aduce uşurare. Vede la orice pas suflete aflate în întuneric, aplecate sub povara păcatului, tristeţii şi durerii. Dar El vede şi posibilităţile pe care le au; vede ce înălţimi pot atinge aceste suflete. Deşi fiinţele omeneşti şi-au bătut joc de binecuvântările lor, şi-au irosit talentele şi şi-au pierdut demnitatea unei bărbăţii pline de evlavie, Creatorul urmează să fie slăvit prin răscumpărarea lor. 14:102 Hristos pune povara lucrării pentru aceşti nevoiaşi aflaţi în ţinuturile aspre ale pământului asupra celor care sunt alături cu inima de cei neştiutori şi de cei care s-au abătut de pe cale. El va fi prezent pentru aceia ale căror inimi simt milă, măcar că mâinile lor pot fi aspre şi neîndemânatice. El va lucra prin aceia care pot vedea milă în nenorocire şi câştig în pierdere. Când Lumina lumii trece pe lângă noi, vom vedea că greutăţile sunt de fapt un privilegiu, că există ordine în încurcături, succes în eşecul aparent. Calamităţile vor fi văzute ca binecuvântări deghizate; nenorocirile, ca acte de îndurare. Lucrători veniţi din rândurile oamenilor simpli, împărtăşind durerile semenilor lor aşa cum Stăpânul lor a împărtăşit durerile întregului neam omenesc, Îl vor vedea prin credinţă lucrând cu ei. 14:103 "Ziua cea mare a Domnului este aproape, este aproape şi vine în graba mare!" Ţefania 1,14. Şi avem o lume întreagă de avertizat. 14:104 Cu pregătirea pe care o pot astfel dobândi, mii 14:105 şi mii de tineri şi cei vârstnici ar trebui să se dăruiască acestei lucrări. Deja multe inimi răspund chemării Marelui Lucrător, iar numărul lor va creşte. Fiecare educator creştin să ofere simpatie şi cooperare unor asemenea lucrători. Să-i încurajeze şi să-i sprijine pe tinerii pe care-i are în grijă pentru ca aceştia să primească pregătirea prin care să poată intra în rândurile celorlalţi lucrători. 14:106 Nu există nici o ramură a lucrării în care tinerilor să le fie cu putinţă să primească binecuvântări mai mari. Toţi cei care se angajează în slujire sunt mâinile care Îl ajută pe Dumnezeu. Ei sunt împreună lucrători cu îngerii; sau, mai degrabă, ei sunt agenţii umani prin care îşi îndeplinesc îngerii misiunea. Îngerii vorbesc prin glasurile lor şi lucrează prin mâinile lor. Iar lucrătorii umani, cooperând cu agenţii cereşti, se bucură de avantajul educaţiei şi experienţei acestora. Ca mijloc de educaţie, ce "curs universitar" poate egala acest lucru? 14:107 Cu o asemenea armată de lucrători, care ar putea fi formată din tinerii noştri, pregătiţi cum se cuvine, cât de curând ar putea fi dusă întregii lumi solia despre un Mântuitor răstignit, înviat şi care va reveni în curând! Cât de curând ar putea veni sfârşitul - sfârşitul suferinţei, al durerilor şi păcatului! Cât de curând ar putea primi copiii noştri, în locul unei proprietăţi aici - stricate de păcat şi durere, - moştenirea lor, unde "cei neprihăniţi vor stăpâni ţara şi vor locui în ea pe vecie". Unde "nici un locuitor nu zice: Sunt bolnav!" Şi "nu se va mai auzi în el de acum nici glasul plânsetelor, nici glasul ţipetelor." Psalmii 37,29; Isaia 33,24; 65,19 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: