84:18 Dar, având de transmis vestea aceasta mare, ei nu mai pot să stea pe loc şi să vorbească. Oboseala şi foamea dispar. Lasă mâncarea neatinsă şi, plini de bucurie, pornesc îndată din nou la drum, pe aceeaşi cărare pe care au venit, grăbindu-se să le povestească aceste lucruri ucenicilor din oraş. În unele părţi drumul nu este sigur, dar ei se caţără prin locurile prăpăstioase, alunecând pe stâncile netede. Ei nu văd şi nu ştiu că sunt apăraţi de Acela care a mers pe drum împreună cu ei. Cu toiagul de drum în mână, merg înainte, dorind să păşească mai repede de cum îndrăznesc. Îşi pierd cărarea, dar o găsesc din nou. Câteodată alergând, câteodată împiedicându-se, ei merg înainte, având pe Însoţitorul nevăzut mereu lângă ei pe tot drumul.