81:31 Niciodată nu atrăsese Hristos atenţia unui număr atât de mare de oameni, când El Se afla în mormânt. După obiceiul lor, aceştia îşi aduceau bolnavii şi suferinzii în curţile templului, întrebând: "Cine ne poate spune unde este Isus din Nazaret?" Mulţi erau veniţi de departe, ca să-L caute pe Acela care îi vindecase pe bolnavi şi îi înviase pe cei morţi. Din toată părţile se auzea strigătul: "Vrem pe Hristos Vindecătorul!" Cu ocazia aceasta, aceia care prezentau indicii că sunt bolnavi de lepră erau cercetaţi de către preoţi. Mulţi erau siliţi să audă pe soţii lor, pe soţiile sau pe copiii lor declaraţi ca leproşi şi nevoiţi să părăsească adăpostul căminului lor, avertizând pe oricine cu jalnicul strigăt: "Necurat, necurat!" Mâinile prietenoase ale lui Isus din Nazaret, care n-au refuzat niciodată să atingă cu vindecare lepra cea dezgustătoare, erau acum încrucişate pe piept. Buzele acelea, care răspunseseră cererilor lor prin cuvinte pline de mângâiere: "Da, vreau, fii curăţit" (Mat. 8,3), erau acum tăcute. Mulţi apelau la preoţii cei mai de frunte şi la conducători pentru ajutor şi înţelegere, dar în zadar. După câte se vedea, erau hotărâţi să-L aibă din nou pe Hristos printre ei. Cu stăruinţă neobosită, întrebau de El. Nu puteau fi făcuţi să plece. Dar au fost alungaţi din curţile templului şi soldaţi au fost postaţi la porţi, ca să nu lase să intre mulţimea care venea cu bolnavii şi muribunzii ei.