79:12 Acesta a fost singurul lucru care a atras atenţia Domnului Hristos. Deşi copleşit de suferinţă, în timp ce purta păcatele lumii, El nu era indiferent faţă de această exprimare a durerii. A privit la aceste femei cu o delicată simpatie. Ele nu credeau în El; ştia că ele nu-L plângeau ca pe Cineva trimis de Dumnezeu, ci erau mişcate de sentimente de milă omenească. Dar n-a dispreţuit simpatia lor, ci faptul acesta a trezit în inima Sa o profundă milă: "Fiice ale Ierusalimului", a spus El, "nu Mă plângeţi pe Mine, ci plângeţi-vă pe voi înşivă şi pe copiii voştri". De la scena din faţa Sa, Domnul Hristos a privit în viitor, în timpul nimicirii Ierusalimului. În scena teribilă, multe din femeile care Îl plângeau acum aveau să piară împreună cu copiii lor.