77:7 Iuda era foarte mult apreciat de către ucenici şi avea o mare influenţă asupra lor. Chiar el avea o părere foarte bună despre sine şi îi privea pe fraţii săi ca fiindu-i mult inferiori în judecată şi iscusinţă. Ei nu-şi dau seama de ocaziile pe care le au, gândea el, şi nici nu profită de împrejurările ce li se oferă. Biserica nu va prospera niciodată cu astfel de conducători limitaţi. Petru era impulsiv; el ar fi acţionat fără prea multă judecată. Ioan, care strângea adevărurile ce porneau de pe buzele Domnului Hristos, era considerat de Iuda ca fiind un om de afaceri nepriceput. Matei, a cărui pregătire l-a învăţat exactitatea în toate lucrurile, era foarte grijuliu atunci când era vorba de cinste, medita totdeauna la cuvintele Domnului Hristos şi era atât de absorbit de ele, încât, considera Iuda, nu mai inspira încredere atunci când era vorba să facă lucruri iscusite şi larg cuprinzătoare. În acest fel, Iuda i-a categorisit pe toţi ucenicii şi se felicita pentru faptul că biserica ar fi ajuns adesea în încurcături şi necazuri, dacă n-ar fi fost iscusinţa lui de administrator. Iuda se considera cel mai capabil, neputând fi depăşit de nimeni. După părerea lui, el constituia o onoare pentru cauza bisericii şi totdeauna se prezenta astfel.