77:10 Declaraţia mereu repetată a Domnului Hristos că Împărăţia Sa nu era din lumea aceasta l-a iritat pe Iuda. El făcuse un plan şi se aştepta ca Domnul Isus să lucreze după el. El plănuise ca Ioan Botezătorul să fie eliberat din închisoare. Dar, vai, Ioan a fost lăsat să fie decapitat. Iar Domnul Hristos, în loc să-Şi revendice drepturile Sale regale şi să răzbune moartea lui Ioan, S-a retras cu ucenicii Săi într-un loc la ţară. Iuda dorea o atitudine mult mai agresivă. Considera că, dacă Domnul Isus nu i-ar împiedica pe ucenici să-şi aducă la îndeplinire planurile lor, lucrarea ar fi mult mai plină de succes. El a reţinut vrăjmăşia crescândă a conducătorilor iudei şi a văzut faptul că cerinţa lor n-a fost ascultată, atunci când au cerut un semn din ceruri din partea Domnului Hristos. Inima lui era deschisă necredinţei, iar vrăjmaşul adăuga gânduri de îndoială şi revoltă. De ce oare Domnul Isus Se ocupa atât de mult de ceea ce era aşa de descurajator? De ce oare prevestea El încercări şi persecuţii pentru Sine şi pentru ucenicii Săi? Perspectiva de a avea un loc de frunte în noua împărăţie l-a făcut pe Iuda să sprijine cauza lui Isus. Oare să fie dezamăgit în speranţele lui? Iuda nu respingea ideea că Domnul Isus era Fiul lui Dumnezeu, dar avea îndoieli şi căuta să găsească vreo explicaţie a lucrărilor Sale minunate.