76:58 Un val de amintiri îl cuprinse. Mila plină de gingăşie a Mântuitorului, bunătatea şi îndelunga Lui răbdare, blândeţea şi răbdarea Sa manifestate faţă de ucenicii Săi greşiţi - toate îi veneau în minte. Îşi aduse aminte de avertizarea: "Simone, Satana v-a cerut să vă cearnă ca grâul. Dar Eu M-am rugat pentru tine, ca să nu se piardă credinţa ta" (Luca 22,31-32). Reflectă cu groază la propria nerecunoştinţă, la falsitatea sa şi la jurământul său fals. Privi încă o dată la Învăţătorul său şi văzu cum o mână profanatoare se ridică să-L lovească în faţă. Nemaiputând să îndure scena, el fugi cu inima zdrobită din sala de judecată.