66:13 După un timp, preoţii şi conducătorii au îndrăznit să se întoarcă la templu. Îndată ce a trecut panica, au fost cuprinşi de nelinişte, vrând să cunoască următorul pas al lui Isus. Se aşteptau ca El să ia tronul lui David. Revenind încet la templu, au auzit glasurile bărbaţilor, femeilor şi copiilor care Îl lăudau pe Dumnezeu. O dată intraţi, au rămas uimiţi de priveliştea minunată. Ei au văzut că bolnavii erau vindecaţi, orbii căpătau vedere, surzii auzeau şi ologii săreau de bucurie. Copiii mai ales îi întreceau pe toţi în voie bună. Isus îi vindecase de bolile lor. El îi luase în braţe, primise sărutul lor de iubire, plin de recunoştinţă, iar unii dintre ei adormiseră la pieptul Lui, pe când îi învăţa pe oameni. Acum, cu glasuri voioase, Îi aduceau cinste. Repetau osanalele din ziua trecută şi fluturau biruitori ramuri de finic înaintea Mântuitorului. Templul suna şi răsuna de strigătele lor: "Binecuvântat este cel ce vine în Numele Domnului!" "Iată că Împăratul tău vine la tine; El este neprihănit şi biruitor." (Ps. 118,26; Zah. 9,9). "Osana, Fiul lui David!"