64:16 Niciodată nu văzuse lumea o scenă triumfală ca aceasta. Ea nu semăna cu cele ale cuceritorilor vestiţi ai lumii. În scena aceasta, nu se vedea convoiul prizonierilor plângând, ca trofee împărăteşti. Dar în jurul Mântuitorului erau trofeele glorioase ale activităţii Sale pline de iubire pentru omul păcătos. Se găseau acolo robii pe care îi eliberase de sub puterea lui Satana, lăudându-L acum pe Dumnezeu pentru eliberarea lor. Orbii cărora le dăduse vederea se găseau în frunte şi deschideau drumul. Muţii a căror limbă El o eliberase strigau osanale cu cea mai mare putere, ologii pe care îi vindecase săltau de bucurie şi erau cei mai grabnici să rupă ramuri de palmier şi să le fluture înaintea Mântuitorului. Văduvele şi orfanii preamăreau Numele lui Isus pentru faptele Lui pline de milă faţă de ei. Leproşii pe care îi curăţise întindeau hainele lor nepătate în cale şi Îl preamăreau ca pe Împăratul slavei. Aceia pe care glasul Lui îi trezise din somnul morţii se găseau în mulţime. Lazăr, al cărui trup văzuse stricăciunea în mormânt, dar care acum se bucura de deplina putere a vârstei sale, era cel care mâna animalul pe care călărea Mântuitorul.