English Home Romanian Home
Electronic Bible Online Pages Multi Language Phone Application One Language d/">Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Electronic Books Online Pages Build Ebook Phone Application Download Ebook Phone Application Download Desktop Application Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Create Bible Application Create E-Books Application
Credits News
About our project   |    Mobile Pages   |   
Electronic Books / Adventist / Romanian / Ellen White / Web / Hristos Lumina Lumii

Adventist

Romanian

Printable ModePrintable Mode

Hristos Lumina Lumii, 64


64:1 Cap. 63 - "Împăratul tău vine"

64:2 "SALTĂ DE VESELIE, fiica Sionului! Strigă de bucurie, fiica Ierusalimului! Iată că Împăratul tău vine la tine; El este neprihănit şi biruitor, smerit şi călare pe un măgar, pe un mânz, pe mânzul unei măgăriţe" (Zah. 9,9).

64:3 Cu cinci sute de ani înainte de naşterea lui Hristos, profetul Zaharia a prevestit prin cuvintele de mai sus venirea Împăratului lui Israel. Profeţia aceasta urma să se împlinească acum. Acela care atâta vreme refuzase onorurile regale venea acum la Ierusalim, ca moştenitor făgăduit al tronului lui David.

64:4 În ziua întâi a săptămânii, Şi-a făcut intrarea triumfală în Ierusalim. Mulţimile care alergaseră să-L vadă la Betania Îl însoţeau acum, doritoare să fie martore la primirea Lui. Mulţi oameni erau pe drum către oraş, pentru a serba acolo Paştele; şi aceştia s-au alăturat mulţimii care Îl însoţea pe Isus. Întreaga natură părea că se bucură. Copacii erau îmbrăcaţi în verdeaţă, iar florile lor răspândeau în aer un parfum delicat. O viaţă şi o bucurie nouă îi însufleţeau pe oameni. Nădejdea noului regat răsărea iarăşi.

64:5 Având de gând să meargă la Ierusalim călare, Isus îi trimise pe doi dintre ucenicii Săi să aducă o măgăriţă cu mânzul ei. La naştere, Mântuitorul a avut nevoie de găzduirea străinilor. Staulul în care dormea era un loc de odihnă care nu-I aparţinea. Cu toate că vieţuitoarele de pe miile de dealuri sunt ale Lui, acum depindea de bunătatea unui străin ca să aibă un animal pe

64:6 care să intre în Ierusalim ca împărat. Dar din nou s-a descoperit dumnezeirea Lui până şi în îndrumările amănunţite date ucenicilor pentru această călătorie. După cum El a spus mai dinainte, cererea: "Domnul are trebuinţă de ei" a fost împlinită imediat. Isus a ales să folosească mânzul pe care nimeni nu călărise. Ucenicii, plini de voie bună şi entuziasm, şi-au aşezat hainele pe mânz şi L-au aşezat apoi pe el pe Învăţătorul lor. Până aici, Isus umblase totdeauna pe jos şi ucenicii s-au mirat la început că El a ales să meargă călare. Dar în inima lor s-a aprins nădejdea, aducând plăcutul gând că El era gata să intre în capitală, să Se proclame împărat şi să-Şi exercite puterea Sa împărătească. În timp ce mergeau să-şi îndeplinească misiunea, ei le-au împărtăşit prietenilor lui Isus aşteptările lor strălucitoare; agitaţia s-a întins în toate părţile, ridicând aşteptările poporului până la culmea cea mai înaltă.

64:7 Hristos a urmat obiceiul iudeilor în ce priveşte intrarea împărătească. Animalul pe care călărea era acela pe care călăreau regii lui Israel, iar profeţia prevestise că în felul acesta trebuia să vină şi Mesia în Împărăţia Sa. De-abia S-a aşezat pe mânz şi un puternic strigăt de triumf a umplut aerul. Cei din mulţime Îl onorau ca pe Mesia, Împăratul lor. De astă dată, Isus a primit omagiul pe care nu-l îngăduise niciodată mai înainte, iar ucenicii au văzut în aceasta o dovadă că fericita lor nădejde urma să se împlinească şi Îl vor vedea aşezat pe tron. Oamenii din mulţime erau convinşi că ceasul eliberării lor este aproape. În imaginaţie, vedeau oştirile romane izgonite din Ierusalim şi Israel ajuns din nou o naţiune independentă. Toţi erau fericiţi şi emoţionaţi; oamenii se întreceau unii cu alţii să-I aducă cinstire. Ei nu puteau să desfăşoare o pompă şi o splendoare exterioară, dar I s-au închinat cu inimi fericite. Nu erau în stare să-I aducă daruri preţioase, dar şi-au întins hainele pe drum ca un covor în calea Lui şi au presărat drumul cu ramuri înfrunzite de măslin şi palmier. Ei nu puteau să aşeze în fruntea procesiunii steaguri împărăteşti, dar au tăiat ramuri bogate din palmieri, emblema biruinţei naturii, şi le-au fluturat prin aer, scoţând aclamaţii şi osanale puternice.

64:8 Pe măsură ce înaintau, mulţimea creştea continuu datorită acelora care auziseră despre venirea lui Isus şi se grăbeau să se alăture procesiunii. Privitorii se amestecau mereu prin mulţime, întrebând: Cine este Acesta? Ce înseamnă frământarea aceasta? Auziseră toţi de Isus şi-L aşteptau să Se urce la Ierusalim; dar ştiau că înainte El descurajase orice încercare de a fi aşezat pe tron şi erau foarte miraţi aflând că El era acesta. Se întrebau ce ar fi putut să dea naştere la o astfel de schimbare în El, care declarase că Împărăţia Lui nu era din lumea aceasta.

64:9 Întrebările lor au fost aduse la tăcere de un strigăt de biruinţă. Mulţimea nerăbdătoare l-a repetat de câteva ori; apoi, oamenii din depărtare au prins acest strigăt şi au făcut să răsune dealurile şi văile vecine de glasurile lor. În clipa aceasta, s-au adăugat procesiunii şi mulţimile din Ierusalim. Din sumedenia de oameni adunaţi pentru a lua parte la sărbătorile Paştelor, mii de oameni au mers să-L întâmpine pe Isus. Ei L-au salutat fluturând ramuri de palmier şi cu explozii de cântece sfinte. La templu, preoţii sunau din trâmbiţă pentru serviciul de seară, dar numai câţiva oameni au răspuns şi conducătorii au zis alarmaţi unii către alţii: "Iată, lumea s-a dus după El".

64:10 Niciodată mai înainte, în viaţa pământească, Isus nu îngăduise o astfel de demonstraţie. El prevăzuse amănunţit urmările. Aceasta urma să-L ducă la cruce. Dar scopul Său era să Se prezinte în felul acesta ca Răscumpărător înaintea mulţimii. El dorea să atragă atenţia la sacrificiul care urma să încoroneze lucrarea Sa pentru o lume căzută. În timp ce oamenii erau adunaţi la Ierusalim să sărbătorească Paştele, El, Mielul antitipic, S-a oferit de bunăvoie ca jertfă. Avea să fie necesar ca biserica Sa din toate vremurile următoare să facă din moartea Lui pentru păcatele lumii un subiect profund de studiu şi cugetare. Fiecare fapt în legătură cu aceasta avea să fie verificat, aşa încât să nu rămână nici o îndoială. Era necesar, prin urmare, ca ochii tuturor oamenilor să fie îndreptaţi către El; evenimentele care au precedat jertfa Lui cea mare trebuiau să fie de aşa natură, încât să atragă atenţia în mod direct asupra jertfei Lui. După o demonstraţie ca aceea care a însoţit intrarea Sa în Ierusalim, toţi ochii aveau să urmărească înaintarea Lui grabnică spre scena finală.

64:11 Evenimentele legate de această călătorie triumfală urmau să fie subiectul oricărei discuţii şi urmau să-L aducă pe Hristos în faţa oricărei minţi. După răstignirea Sa, mulţi urmau să-şi reamintească evenimentele acestea în legătură cu judecata şi moartea Lui. Ei aveau să fie conduşi în felul acesta să cerceteze profeţiile şi să ajungă la convingerea că Isus este Mesia; şi în toate ţările trebuia să crească numărul celor veniţi la credinţă.

64:12 În această unică scenă de triumf din viaţa Sa pământească, Mântuitorul ar fi putut să apară escortat de îngeri cereşti şi să fie anunţat de trâmbiţa lui Dumnezeu; dar o asemenea demonstraţie ar fi fost contrară scopului lucrării Sale, contrară legii care-I cârmuise viaţa. A rămas credincios poziţiei umile pe care o primise de bunăvoie. Trebuia să poarte povara naturii omeneşti până când viaţa Sa avea să fie dată pentru viaţa lumii.

64:13 Ziua aceasta, care li s-a părut ucenicilor ziua de culme a vieţii lor, ar fi fost umbrită de nori întunecoşi, dacă ei ar fi ştiut că această scenă de bucurie era numai un preludiu al suferinţei şi morţii Învăţătorului lor. Cu toate că El le vorbise adesea despre

64:14 jertfa Sa ca despre ceva sigur şi inevitabil, totuşi, în voiosul triumf de faţă, uitaseră cuvintele Lui triste şi aşteptau să vadă domnia Lui prosperă pe tronul lui David.

64:15 Grupe noi se adăugau mereu şi, cu puţine excepţii, toţi cei care se alăturau se aprindeau de însufleţirea acelui moment şi ajutau la sporirea osanalelor, care făceau să răsune ecoul neîncetat de la un deal la altul şi de la o vale la alta. Mereu răsunau strigăte: "Osana, Fiul lui David! Binecuvântat este cel ce vine în Numele Domnului! Osana în cerurile preaînalte!"

64:16 Niciodată nu văzuse lumea o scenă triumfală ca aceasta. Ea nu semăna cu cele ale cuceritorilor vestiţi ai lumii. În scena aceasta, nu se vedea convoiul prizonierilor plângând, ca trofee împărăteşti. Dar în jurul Mântuitorului erau trofeele glorioase ale activităţii Sale pline de iubire pentru omul păcătos. Se găseau acolo robii pe care îi eliberase de sub puterea lui Satana, lăudându-L acum pe Dumnezeu pentru eliberarea lor. Orbii cărora le dăduse vederea se găseau în frunte şi deschideau drumul. Muţii a căror limbă El o eliberase strigau osanale cu cea mai mare putere, ologii pe care îi vindecase săltau de bucurie şi erau cei mai grabnici să rupă ramuri de palmier şi să le fluture înaintea Mântuitorului. Văduvele şi orfanii preamăreau Numele lui Isus pentru faptele Lui pline de milă faţă de ei. Leproşii pe care îi curăţise întindeau hainele lor nepătate în cale şi Îl preamăreau ca pe Împăratul slavei. Aceia pe care glasul Lui îi trezise din somnul morţii se găseau în mulţime. Lazăr, al cărui trup văzuse stricăciunea în mormânt, dar care acum se bucura de deplina putere a vârstei sale, era cel care mâna animalul pe care călărea Mântuitorul.

64:17 Mulţi farisei erau martori la scenă şi, arzând de invidie şi răutate, căutau să întoarcă în altă direcţie curentul sentimentelor poporului. Folosindu-şi toată autoritatea, au încercat să aducă la tăcere poporul; dar apelurile şi ameninţările lor făceau numai să crească entuziasmul. Se temeau că mulţimea aceasta, prin tăria numărului ei, Îl va face pe Hristos rege. Cu o ultimă încercare, s-au îmbulzit în mulţimea unde era Mântuitorul şi L-au oprit, folosind cuvinte de mustrare şi ameninţare: "Învăţătorule, ceartă-Ţi ucenicii".Ei susţineau că demonstraţiile zgomotoase de felul acesta erau ilegale şi că nu erau îngăduite de autorităţi. Dar au fost aduşi la tăcere de răspunsul lui Isus: "Vă spun că, dacă vor tăcea ei, pietrele vor striga". Scena aceasta de triumf era rânduită chiar de Dumnezeu. Ea fusese vestită mai dinainte de profet, şi omul nu putea să înlăture planul lui Dumnezeu. Dacă oamenii nu ar fi fost în stare să împlinească planul Său, El ar fi dat glas pietrelor neînsufleţite, care L-ar fi salutat pe Fiul Său cu aclamaţii de laudă. În timp ce fariseii

64:18 se retrăgeau amuţiţi, sute de glasuri începură să repete cuvintele lui Zaharia: "Saltă de veselie, fiica Sionului! Strigă de bucurie, fiica Ierusalimului! Iată că Împăratul tău vine la tine; El este neprihănit şi biruitor, smerit şi călare pe un măgar, pe un mânz, pe mânzul unei măgăriţe".

64:19 Când procesiunea a atins culmea dealului şi urma să coboare spre cetate, Isus S-a oprit şi, împreună cu El, toată mulţimea. În faţa lor se întindea Ierusalimul în toată slava lui, scăldat acum în lumina soarelui spre apus. Templul atrăgea toate privirile. În maiestuoasă grandoare se înălţa pe deasupra tuturor clădirilor, ca arătând spre cer şi îndreptându-i pe oameni către singurul Dumnezeu viu şi adevărat. Multă vreme templul a fost mândria şi slava naţiunii iudaice. Şi romanii se mândreau cu măreţia lui. Un rege aşezat de romani se unise cu iudeii pentru a-l reclădi şi înfrumuseţa, iar împăratul Romei îl îmbogăţise cu daruri. Soliditatea, bogăţia şi măreţia lui făcuseră din el una dintre minunile lumii.

64:20 În timp ce soarele aproape de apus colora cerul în auriu, slava lui strălucitoare lumina marmura albă a zidurilor templului şi scânteia pe capitelurile aurite ale coloanelor lui. De pe creasta dealului, unde stăteau Isus şi cei ce-L urmau, templul avea înfăţişarea unei clădiri masive de zăpadă, împodobită cu acoperişuri ascuţite de aur. La intrarea templului era o viţă-de-vie din aur şi argint, cu frunze verzi şi ciorchini masivi de struguri, executată de artiştii cei mai iscusiţi. Lucrarea aceasta reprezenta pe Israel ca pe o viţă roditoare. Aurul, argintul şi verdele viu erau combinate cu un gust rar şi cu aleasă îndemânare; aşa cum se răsucea graţios în jurul coloanelor albe şi strălucitoare, agăţându-se cu cârcei scânteietori de ornamentele de aur, absorbea splendoarea soarelui în apus, strălucind ca de o slavă împrumutată din cer.

64:21 Isus priveşte scena şi marea mulţime îşi opreşte strigătele, înmărmurită de neaşteptata privelişte plină de frumuseţe. Toate privirile se îndreptau către Mântuitorul, aşteptând să vadă pe faţa Lui admiraţia pe care o simţeau ei. Dar, în loc de aceasta, ei observau un nor de întristare. Sunt surprinşi şi dezamăgiţi să-I vadă ochii plini de lacrimi şi trupul clătinându-se într-o parte şi alta, ca un copac înaintea furtunii, în timp ce un vaiet de groază scapă de pe buzele Lui tremurânde, ca şi cum ar fi pornit din adâncul inimii Sale zdrobite. Ce privelişte aveau de văzut îngerii! Comandantul lor într-o agonie de lacrimi! Ce privelişte era aceasta pentru mulţimea voioasă, care, cu strigăte de biruinţă şi fluturând ramuri de finic, Îl însoţea spre cetatea măreaţă, unde spera din toată inima că El e gata să ia tronul! Isus plânsese la mormântul lui Lazăr din

64:22 durere dumnezeiască faţă de suferinţa omenească. Dar această bruscă întristare era ca o notă de jale într-un măreţ cor triumfal. În mijlocul unei scene de bucurie, când toţi Îi aduceau închinare, Împăratul lui Israel era în lacrimi; nu lacrimi tăcute de bucurie, ci lacrimi şi suspine de mare suferinţă, ce nu puteau fi stăpânite. Mulţimea a fost cuprinsă îndată de tristeţe. Aclamaţiile au amuţit. Mulţi plângeau de milă în faţa unei dureri pe care nu o puteau înţelege.

64:23 Lacrimile lui Isus nu curgeau din cauza suferinţei Sale viitoare. Chiar în faţa Sa se afla Ghetsemani, unde curând urma să-L acopere groaza unui mare întuneric. Se mai vedea de acolo şi poarta oilor, prin care fuseseră conduse timp de veacuri animalele pentru jertfe. În curând trebuia să se deschidă poarta aceasta pentru El, marele Antitip; către jertfa Lui pentru păcatele lumii ţintiseră toate aceste jertfe. Alături se afla Golgota, locul apropiatei Sale agonii. Şi totuşi Răscumpărătorul plângea şi suspina în chinuri sufleteşti nu pentru că acestea Îi aminteau de moartea Sa cruntă. Durerea Lui nu era egoistă. Gândul agoniei Sale nu intimida sufletul acela nobil şi gata să Se jertfească. Priveliştea Ierusalimului era aceea care a străpuns inima lui Isus - Ierusalimul care Îl lepădase pe Fiul lui Dumnezeu şi batjocorise iubirea Lui, care refuzase să fie convins de minunile Lui puternice şi se pregătea să-I ia viaţa. A văzut ce era cetatea aceasta în vinovăţia ei de a-L lepăda pe Răscumpărătorul şi ce ar fi putut să fie, dacă L-ar fi primit pe Acela care era singurul în stare să-i vindece rana. El venise să o mântuiască; cum putea să o părăsească?

64:24 Israeliţii fuseseră o naţiune privilegiată; Dumnezeu făcuse din templul lor locuinţa Sa; Sionul era "frumoasa înălţime, bucuria întregului pământ" (Ps. 48,2). Acolo se afla templul care de mai bine de o mie de ani stă-tea ca o dovadă a purtării de grijă şi a iubirii duioase a lui Hristos, care Se îngrijise de ei aşa cum se îngrijeşte un tată de singurul său copil. În templul acesta îşi rostiseră profeţii solemnele lor avertismente. Acolo, parfumul frumos mirositor al tămâiei se ridicase spre Dumnezeu din cădelniţele de aur, amestecându-se cu rugăciunile credincioşilor. Acolo cursese sângele animalelor ca un simbol al sângelui ispăşitor al lui Hristos. Acolo, deasupra capacului ispăşirii din Sfânta Sfintelor, se manifestase slava lui Dumnezeu. Acolo slujiseră preoţii şi, timp de secole, se perindase strălucirea simbolurilor şi ceremoniilor. Dar toate acestea trebuiau să se sfârşească.

64:25 Isus Şi-a ridicat mâna - care de atâtea ori îi binecuvântase pe bolnavi şi suferinzi - şi, îndreptând-o către cetatea blestemată, exclamă cu glasul frânt de durere: "Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile care puteau să-ţi dea pacea!" Aici Mântuitorul S-a oprit şi a lăsat nerostit viitorul pe care l-ar fi avut Ierusalimul,

64:26 dacă ar fi primit ajutorul pe care Dumnezeu dorea să i-l dea - darul Fiului Său iubit. Dacă ar fi cunoscut ceea ce avusese privilegiul să cunoască şi ar fi luat seama la lumina pe care i-o trimisese Cerul, cetatea ar fi putut să rămână în picioare, în mândria prosperităţii, împărăteasa naţiunilor, liberă în puterea dată de Dumnezeu. La porţile sale, n-ar fi stat ostaşi înarmaţi şi nici steaguri romane n-ar fi fluturat pe zidurile sale. Soarta fericită care ar fi binecuvântat Ierusalimul, dacă L-ar fi primit pe Răscumpărătorul lui, s-a înălţat în faţa Fiului lui Dumnezeu. El a văzut că prin El cetatea ar fi putut să fie vindecată de dureroasa ei boală, ar fi fost eliberată din sclavie şi ar fi fost întărită ca o puternică metropolă a pământului. De pe zidurile ei, porumbelul păcii ar fi zburat la toate naţiunile. Ea ar fi fost diadema plină de slavă a lumii.

64:27 Dar tabloul strălucit a ceea ce ar fi putut să fie Ierusalimul a dispărut dinaintea Mântuitorului. El Îşi dă seama că cetatea este sub jugul roman, purtând mânia lui Dumnezeu, blestemată să primească pedeapsa unei drepte judecăţi. El reluă firul întrerupt al plângerii Sale: "Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tăi. Vor veni peste tine zile, când vrăjmaşii tăi te vor înconjura cu şanţuri, te vor împresura şi te vor strânge din toate părţile; te vor face una cu pământul, pe tine şi pe copiii tăi din mijlocul tău; şi nu vor lăsa din tine piatră pe piatră, pentru că n-ai cunoscut vremea când ai fost cercetată".

64:28 Hristos venise să salveze Ierusalimul şi pe copiii lui; dar mândria fariseică, făţărnicia, gelozia şi răutatea Îl împiedicaseră să-Şi împlinească planul. Isus cunoştea grozava răsplătire care urma să vină asupra cetăţii blestemate. A văzut Ierusalimul înconjurat de oşti, pe locuitorii asediaţi, constrânşi la foamete şi moarte, mamele hrănindu-se cu corpurile moarte ale propriilor copii şi atât părinţii, cât şi copiii smulgându-şi unii altora ultima bucăţică de mâncare, pentru că iubirea naturală fusese distrusă în chinurile îngrozitoare ale foamei. A văzut că încăpăţânarea iudeilor, după cum se manifesta în lepădarea mântuirii venite de la El, urma să-i facă să refuze să se supună armatelor năvălitoare. A văzut Calvarul, pe care trebuia să fie înălţat, plin de cruci ca o pădure deasă. I-a văzut pe locuitorii nelegiuiţi suferind tortura pe roată şi pe cruce, palatele frumoase distruse, templul ruinat şi, din zidurile masive, nici o piatră rămasă peste alta, în timp ce cetatea avea să fie arată ca un ogor. Pe bună dreptate Mântuitorul putea să plângă disperat, privind la scena aceea îngrozitoare.

64:29 Ierusalimul fusese copilul grijii Sale şi, după cum un părinte duios plânge pentru un fiu rătăcit, tot astfel şi Isus plângea pentru cetatea iubită. Cum

64:30 aş putea să te părăsesc? Cum aş putea să te las pradă pieirii? Cum aş putea să te las să umpli paharul nedreptăţii? Un singur suflet este aşa de valoros, încât, în comparaţie cu el, lumile se afundă fără însemnătate; dar aici urma să se piardă o întreagă naţiune. Când soarele care se grăbea să apună avea să coboare pe cer, ascunzându-se vederii, ziua de har a Ierusalimului era sfârşită. Când procesiunea se oprise pe culmea Muntelui Măslinilor, încă nu era prea târziu ca Ierusalimul să se pocăiască. Îngerul harului îşi strângea atunci aripile, ca să coboare de pe tronul de aur şi să dea loc dreptăţii şi judecăţii care se grăbea. Dar cuprinzătoarea inimă a iubirii lui Hristos încă s-a mai rugat pentru Ierusalimul care luase în râs îndurările Sale, dispreţuise avertismentele Sale şi era gata să-şi moaie mâinile în sângele Său. Dacă Ierusalimul ar fi vrut să se pocăiască, încă nu era prea târziu. În timp ce ultimele raze ale soarelui în apus întârziau asupra templului, turnului şi vârfului acoperişului, nu se mai găsea oare vreun înger bun care să-l conducă la iubirea Mântuitorului şi să îndepărteze blestemul de la el? Frumoasă şi nelegiuită cetate, care omorâse cu pietre pe profeţi, care lepădase pe Fiul lui Dumnezeu, care se lega singură prin nepocăinţa ei în lanţurile sclaviei - ziua îndurării pentru ea aproape trecuse!

64:31 Totuşi Spiritul lui Dumnezeu vorbeşte iarăşi Ierusalimului. Înainte ca ziua să treacă, se aduce o nouă dovadă pentru Hristos. Glasul martorilor se înalţă, răspunzând la o chemare din trecutul profetic. Dacă Ierusalimul va auzi chemarea, dacă Îl va primi pe Mântuitorul care intră pe porţile lui, el poate încă să mai fie salvat.

64:32 Se raportează conducătorilor Ierusalimului că Isus Se apropie de oraş cu o mare mulţime de oameni. Dar ei n-au nici un cuvânt de bun venit pentru Fiul lui Dumnezeu. Plini de teamă, ei ies să-L întâmpine, sperând să împrăştie mulţimea. Când procesiunea era gata să coboare de pe Muntele Măslinilor, este întâmpinată de conducători. Ei cercetează cauza acestei bucurii zgomotoase. Când întreabă: "Cine este Acesta?", ucenicii răspund la această întrebare plini de duhul inspiraţiei. În cuvinte elocvente, ei repetă profeţiile despre Hristos:

64:33 Adam vă va spune: El este sămânţa femeii care trebuia să sfărâme capul şarpelui.

64:34 Întrebaţi pe Avraam, şi el vă va spune: Este "Melhisedec, Împăratul Salemului", Împăratul păcii (Gen. 14,18).

64:35 Iacov vă va spune: El este Silo din seminţia lui Iuda.

64:36 Isaia vă va spune: "Emanuel", "Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare; Părintele veşniciilor, Domn al păcii" (Is. 7,14; 9,6).

64:37 Ieremia vă va spune: Odrasla lui David, "Domnul, Neprihănirea noastră" (Ier. 23,6).

64:38 Daniel vă va spune: El este Mesia.

64:39 Osea vă va spune: El este "Domnul oştirilor; Numele Lui este Domnul" (Osea 12,5).

64:40 Ioan Botezătorul vă va spune: El este "Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii" (Ioan 1,29).

64:41 Marele Iehova a proclamat de pe tronul Lui: "Acesta este Fiul Meu preaiubit" (Mat. 3,17).

64:42 Noi, ucenicii Lui, declarăm: "Acesta este Isus, Mesia, Domnul vieţii, Răscumpărătorul lumii".

64:43 Iar domnul puterilor întunericului Îl recunoaşte, zicând: "Ştiu cine eşti, Sfântul lui Dumnezeu" (Marcu 1,24).

Printable Mode

Seek to any passage:


Book:
Chapter:
Paragraph:

Search the text:


Search in:
Terms:
Case insensitive:


Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here. Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.

Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.

1. Install a Zip Utility from Android Market.

2. Install a File Manager from Android Market.

3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.

4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).

5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.

6. Launch PhoneMe from your smartphone.

7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.

8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.


How to install the application in Java Mobile enabled phones

It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP) technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.

A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).

The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version. Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain the software to be installed on your mobile phone.

I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing, to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.

There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor) files. These JAD files has to be uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).

There are different methods to download the applications in your mobile phone as follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid

Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of the software.


1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
 

If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is enough to access https://biblephone.intercer.net/wap/  from the browser of the mobile phone, and to access the desired Bible version, and then to make an option about MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more). After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile phone.

Many phones have only this option for installing JAVA appplications.

2. By using the infrared port of the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.

If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared port of the computer (preferable laptop).

c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g. on the games or applications directories). After you made this selection, the file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have larger fonts, full screen display etc.

3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check if exists).

4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
On this case the steps are as follows:

a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next, you will start the synchronization / data transfer application and download the JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in the games or applications directories. Next, you will have to select for run the JAR desired file.

5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to download and run Java applications.


Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific models.

Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).

Multilingual Online Ebooks

It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.


Select another version:



Source: Text from read this link, compiled by biblephone2008@gmail.com





free counters

Locations of visitors to this page






If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here. May God bless you in studying the Holy Scriptures.



Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: