54:45 şi să ne bucurăm; căci acest fiu al meu era mort şi a înviat; era pierdut, şi a fost găsit" (Luca 15,32.24). Şi când au mers în Numele Domnului lor, dând piept cu vorbirile de rău, sărăcia şi persecuţia, adesea şi-au îmbărbătat inima, repetând cuvintele pe care le rostise. El în această ultimă călătorie: "Nu te teme, turmă mică; pentru că Tatăl vostru vă dă cu plăcere Împărăţia. Vindeţi ce aveţi şi daţi milostenie. Faceţi-vă rost de pungi, care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie hoţul, şi unde nu roade molia. Căci unde este comoara voastră, acolo este şi inima voastră" (Luca 12,32-34).