45:5 zile, hrana lor se isprăvise. Isus nu voia să le dea drumul flămânzi şi le-a spus ucenicilor să le dea ei de mâncare. Ucenicii şi-au manifestat din nou necredinţa. La Betsaida ei văzuseră cum, prin binecuvântarea lui Hristos, puţinul pe care-l aveau îndestulase cu hrană toată mulţimea, dar acum ei n-au adus tot ce aveau cu încrederea în puterea Lui de a-l înmulţi pentru gloatele înfometate. Mai mult, cei pe care îi hrănise la Betsaida erau iudei, dar aceştia erau neamuri şi păgâni. Prejudecata iudaică era încă plină de putere în inima ucenicilor şi ei I-au răspuns lui Isus: "Cum ar putea cineva să sature cu pâine pe oamenii aceştia, aici, într-un loc pustiu?" Dar, ascultători de cuvântul Lui, au adus ceea ce aveau - şapte pâini şi doi peşti. Mulţimea a fost hrănită şi s-au adunat şapte coşuri mari de firimituri. Patru mii de bărbaţi, afară de femei şi copii, au fost întăriţi prin hrană şi Isus le-a dat drumul să plece cu inima voioasă şi recunoscătoare.