3:2 TIMP DE PESTE O MIE DE ANI, poporul iudeu aşteptase venirea Mântuitorului. De acest eveniment iudeii îşi legaseră speranţele lor cele mai strălucite. În cântec şi profeţie, în slujba templului şi în rugăciunea de acasă, ei aşezaseră Numele Lui. Şi cu toate acestea, la venirea Sa, ei nu L-au cunoscut. Preaiubitul cerului era pentru ei "ca un Lăstar care iese dintr-un pământ uscat. N-avea nici frumuseţe, nici strălucire" şi n-au văzut în El frumuseţea pentru care să-L dorească. "A venit la ai Săi, şi ai Săi nu L-au primit" (Is. 53,2; Ioan 1,11).