28:23 Ca şi leprosul, slăbănogul pierduse orice speranţă de vindecare. Boala lui era urmarea unei vieţi de păcat şi suferinţele lui erau făcute şi mai amare din cauza remuşcărilor. De multă vreme ceruse el ajutor fariseilor şi doctorilor, sperând să fie scăpat de suferinţele lui spirituale şi durerile fizice. Dar ei îl declaraseră cu răceală ca fiind nevindecabil şi fusese lăsat să sufere mânia lui Dumnezeu. Fariseii priveau suferinţa ca o dovadă a dizgraţiei divine şi se ţineau departe de cei bolnavi şi de cei suferinzi. Se întâmplă însă adesea ca tocmai aceia care se credeau aşa de sfinţi să fie mai vinovaţi decât oamenii suferinzi, pe care îi condamnau.