20:29 Când s-au întors, ucenicii au fost surprinşi văzând că Mântuitorul vorbea cu femeia. El nu luase apa răcoritoare pe care o dorise şi nici nu S-a oprit să mănânce din hrana adusă de ucenicii Lui. După ce femeia a plecat, ucenicii L-au rugat să mănânce. L-au văzut tăcut, absorbit în meditare. Faţa Lui strălucea de lumină şi se temeau să nu-L întrerupă din legătura cu cerul. Dar ştiau că este obosit şi că-I este foame, aşa că au socotit ca o datorie a lor să-I reamintească de nevoile Lui fizice. Isus a recunoscut interesul lor plin de iubire şi a zis: "Eu am de mâncat o mâncare pe care voi nu o cunoaşteţi".