16:6 Din ziua în care auzise cuvintele îngerului în casa ei din Nazaret, Maria căutase să adune toate dovezile că Isus era Mesia. Viaţa lui blândă şi neegoistă o asigura că El nu putea fi decât Cel trimis de Dumnezeu. Cu toate acestea, avusese unele îndoieli şi dezamăgiri şi aştepta acum cu mult dor să vadă clipa în care slava Lui urma să se descopere. Moartea o despărţise de Iosif, care împărtăşise cu ea cunoştinţa şi taina naşterii lui Isus. Acum nu mai avea cui să-i spună nădejdile şi temerile ei. Cele două luni trecute fuseseră pline de întristare. Era despărţită de Isus, în a cărui iubire găsea mângâiere; se gândea mereu la cuvintele lui Simeon: "Sufletul tău va fi străpuns de o sabie" (Luca 2,35) şi şi-a amintit de cele trei zile de durere, când crezuse că L-a pierdut pe Isus pentru totdeauna; şi cu inima plină de nerăbdare aştepta reîntoarcerea Lui.