61:1 Cap. 59 - Biblia în educaţie
61:2 "Cuvintele lui Iehova sunt cuvinte curate; ca argintul încercat într-un cuptor de pământ, curăţit de şapte ori."
61:3 Cuvântul lui Dumnezeu, o vistierie
61:4 Biblia este de cea mai mare valoare, pentru că este Cuvântul viu al lui Dumnezeu. Dintre toate cărţile din lume, ea este cea mai demnă de atenţie şi studiu, datorită înţelepciunii ei veşnice. Biblia este o istorie care ne vorbeşte despre crearea lumii şi ne poartă prin veacurile trecute. Fără ea, am fi fost lăsaţi la voia presupunerilor şi a legendelor în ceea ce priveşte întâmplările trecutului. Ea ni-L descoperă pe Creatorul cerurilor şi al pământului, cu universul pe care l-a adus la existenţă, şi aruncă o lumină plină de slavă asupra lumii care va veni.
61:5 Biblia este un ogor unde sunt ascunse comori cereşti, care vor rămâne acolo până ce, printr-o atentă prospectare, vor fi descoperite şi aduse la lumină. Biblia este o casetă, care conţine bijuterii de o inestimabilă valoare, ce trebuie prezentate astfel, încât să li se vadă strălucirea ascunsă. Dar frumuseţea şi excelenţa acestor diamante ale adevărului nu este distinsă de ochiul firesc. Lucrurile frumoase ale acestui pământ nu sunt văzute până ce soarele nu le inundă cu lumina lui, risipind întunericul. La fel este şi cu comorile Cuvântului lui Dumnezeu. Ele nu sunt apreciate până nu sunt puse în evidenţă de Soarele Neprihănirii.
61:6 Biblia conţine un simplu şi complet sistem teologic şi filozofic. Ea este cartea care ne face înţelepţi pentru neprihănire, vorbindu-ne despre dragostea lui Dumnezeu, aşa cum apare ea în planul de mântuire şi oferindu-ne cunoaşterea esenţială pentru orice învăţăcei - cunoaşterea lui Hristos.
61:7 Pe lângă faptul că ne descoperă mântuirea şi speranţa vieţii veşnice, Cuvântul lui Dumnezeu este mană din cer pentru hrana şi tăria sufletului nostru. Biblia este marele standard al binelui şi al răului, care defineşte în mod clar păcatul şi sfinţirea. Principiile ei vii, care ne străbat viaţa ca nişte fire de aur, sunt singura noastră apărare în încercări şi ispite.
61:8 Sfintele Scripturi erau studiul de bază în şcolile profeţilor şi trebuie să deţină primul loc în orice sistem educaţional, pentru că temelia oricărei educaţii corecte este cunoaşterea lui Dumnezeu. Folosită ca manual în şcolile noastre, Biblia va face pentru minte şi suflet ceea ce nu poate face cărţile de ştiinţă şi filozofie. Ca şi carte de disciplină şi întărire a intelectului, care înnobilează, purifică şi cizelează caracterul, Biblia nu are rival.
61:9 Dumnezeu Se îngrijeşte de noi, ca fiinţe inteligente, şi de aceea ne-a dat Cuvântul Său ca o candelă pentru picioarele noastre şi o lumină pe cărare. Învăţăturile Bibliei au un rol vital în prosperitatea tuturor aspectelor vieţii noastre. Chiar în afacerile noastre vremelnice, ea ne este un sfătuitor mai înţelept decât oricare altul. Învăţătura ei divină ne arată singura cale spre adevăratul succes. Nu există poziţie socială, nici fază a vieţii omului, pentru care studiul Bibliei să nu fie o pregătire esenţială.
61:10 Înţelepciunea mărginită
61:11 Doar simpla citire a Cuvântului nu va împlini scopul rânduit de cer. El trebuie studiat şi păstrat în inimă. Bibliei nu i s-a acordat atenţia cuvenită. Ea n-a fost onorată mai presus de orice altă carte în educarea copiilor şi a tinerilor. Elevii dedică ani de zile dobândirii unei educaţii. Ei studiază diferiţi autori şi devin cunoscători ai ştiinţei şi filozofiei prin cărţi care conţin rezultate ale cercetării omeneşti. Dar Cartea care vine de la divinul Învăţător a fost în mare parte neglijată. Valoarea ei nu este remarcată; comorile ei rămân ascunse.
61:12 O astfel de educaţie este deficitară. Cine sunt aceşti învăţaţi, pentru ca minţile şi caracterele tinerilor să fie modelate după ideile lor? Este posibil ca, în scris şi oral, ei să publice cele mai bune roade ale gândirii lor; dar ei au atins doar o frântură din adevăr şi, în mărginirea lor, numind această atingere "ştiinţă", o ridică deasupra Dumnezeului ştiinţei.
61:13 Omul este limitat; nu există lumină în înţelepciunea lui. Raţiunea lui neajutorată nu poate explica nimic din adâncimea lucrurilor lui Dumnezeu, nici nu poate înţelege lecţiile spirituale pe care Dumnezeu le-a pus în lumea materială. Dar raţiunea este un dar de la Dumnezeu şi Duhul Sfânt îi va ajuta pe cei care vor să fie învăţaţi. Dacă au vreo valoare, cuvintele omului sunt ecoul cuvintelor lui Dumnezeu. În educaţia tinerilor, niciodată cuvântul omului nu trebuie să ia locul Cuvântului lui Dumnezeu.
61:14 Speculaţiile reci, filozofice şi cercetarea ştiinţifică, în care Dumnezeu nu este recunoscut, sunt sigur dăunătoare. Şi răul este şi mai mare când, aşa cum se întâmplă frecvent, cărţile
61:15 puse în mâna tinerilor şi considerate drept autoritate şi indispensabile educaţiei lor provin de la autori care s-au declarat făţiş necredincioşi. Prin toate gândurile prezentate de aceşti oameni, sunt urzite ideile lor otrăvitoare. Studierea unor astfel de cărţi este ca umblatul cu cărbuni; elevul nu poate rămâne curat la minte atunci când prin minte îi trec idei ale scepticismului.
61:16 Autorii acestor cărţi, semănând seminţele îndoielii şi necredinţei în lume, au fost în pregătirea marelui vrăjmaş al lui Dumnezeu şi al omului, căpetenia recunoscută a întunericului acestei lumi. Cuvântul rostit de Dumnezeu despre aceştia este: "Fiindcă, măcar că au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulţumit; ci s-au dedat la gândiri deşarte şi inima lor fără pricepere s-a întunecat. S-au fălit că sunt înţelepţi, şi au înnebunit." (Rom. 1,21.22). Ei au respins adevărul divin în simplitatea şi puritatea lui, pentru înţelepciunea acestei lumi.
61:17 Ori de câte ori cărţi ale unor astfel de autori au prioritate, iar Cuvântul lui Dumnezeu este trecut pe plan secundar, pe porţile şcolii vor ieşi absolvenţi care nu sunt mai pregătiţi pentru slujirea lui Dumnezeu decât înainte de a primi educaţie.
61:18 Cauza atitudinii de opoziţie faţă de Biblie
61:19 Nu din dorinţa de a brava se îndoiesc oamenii de adevărul divin; ei sunt necredincioşi nu dintr-o necunoaştere a caracterului Cuvântului lui Dumnezeu, ci datorită faptului că, în urma păcatului, întregul organism uman s-a dereglat, mintea a fost pervertită, iar
61:20 imaginaţia, coruptă. Ispitiri din afară găsesc o coardă cu rezonanţă în inimă, iar piciorul alunecă imperceptibil spre păcat. Şi astfel se face că mulţi urăsc Biblia. Unora nu le pasă dacă Biblia nu ar exista.
61:21 Când viaţa Fiului lui Dumnezeu era în cumpănă, evreii au strigat: "Ia-L, ia-L, răstigneşte-L!", pentru că viaţa Sa curată şi învăţătura Lui sfântă îi acuza de păcat şi-i condamna. Tot din acelaşi motiv, unii strigă azi în inima lor împotriva Cuvântului lui Dumnezeu. Mulţi, chiar dintre copii şi tineri, s-au învăţat să iubească păcatul. Ei urăsc meditaţia, iar gândul la Dumnezeu este un bold pentru conştiinţa lor. Faptul că inima omului este înclinată spre rău este motivul pentru care semănarea seminţei scepticismului în minţile tinere este atât de periculoasă.
61:22 Ştiinţa şi Biblia
61:23 Noi nu descurajăm educaţia şi nici nu subestimăm cultura şi disciplina minţii. Dumnezeu ne vrea elevi atâta vreme cât rămânem pe acest pământ. Orice ocazie de cultivare trebuie exploatată. Facultăţile au nevoie să fie întărite prin exerciţiu, iar mintea trebuie antrenată şi dezvoltată prin studiu; dar toate acestea pot fi făcute în timp ce inima devine o pradă uşoară a dezamăgirii. Înţelepciunea de sus trebuie transmisă sufletului. Descoperirea Cuvântului lui Dumnezeu "dă lumină, dă pricepere celor fără răutate" (Ps. 119,130). Cuvântul Său este dat spre învăţătura noastră. Nimic în el nu este stricat sau corupător. Biblia nu trebuie verificată prin ideile oamenilor de ştiinţă, ci ştiinţa trebuie supusă testului standardului infailibil.
61:24 Dar studiul ştiinţelor nu trebuie neglijat. Cărţile pot fi folosite pentru studii, dar ele trebuie să fie în acord cu Biblia, pentru că Biblia este standardul. Astfel de cărţi trebuie puse în locul celor care se află acum în mâinile tinerilor.
61:25 Dumnezeu este autorul ştiinţei. Cercetarea ştiinţifică deschide minţii vaste câmpuri de informaţie şi meditaţie, făcându-ne capabili să-L vedem pe Dumnezeu în lucrurile create de El. Ignoranţa poate încerca să sprijine scepticismul, făcând apel la ştiinţă; dar, în loc să susţină scepticismul, adevărata ştiinţă descoperă noi dovezi ale înţelepciunii şi puterii lui Dumnezeu. Corect înţeleasă, ştiinţa confirmă cuvântul scris, şi amândouă aruncă lumină una asupra celeilalte. Împreună, ele ne conduc la Dumnezeu, învăţându-ne legile înţelepte şi benefice, prin care El lucrează.
61:26 Atunci când elevul Îl recunoaşte pe Dumnezeu ca izvor al cunoaşterii şi-L onorează, supunându-şi mintea şi sufletul Cuvântului Său, el poate revendica făgăduinţa: "Căci voi cinsti pe cine Mă cinsteşte" (1 Sam. 2,30). Cu cât mai studioasă e mintea, cu atât poate fi mai eficient folosită în slujba lui Dumnezeu, dacă se află sub controlul Duhului Sfânt. Talanţii folosiţi se înmulţesc. Experienţa în cele spirituale lărgeşte viziunea sfinţilor şi a îngerilor şi atât unii, cât şi ceilalţi, sporesc în capacităţi pe măsură ce lucrează în sferele lor.
61:27 "O, adâncul bogăţiei înţelepciunii şi ştiinţei lui Dumnezeu! Cât de nepătrunse sunt judecăţile Lui şi cât de neînţelese sunt căile Lui!" (Rom. 11,33). (Special Testimonies of Education, pg. 52-57, 16 mai 1896).