56:1 Cap. 54 - Studiul folositor
56:2 "Minunea cunoaşterii este că înţelepciunea dă viaţă celor care o au."
56:3 Falsa şi adevărata educaţie
56:4 Inteligenţa supremă din confederaţia răului lucrează necontenit pentru a pune în umbră Cuvântul lui Dumnezeu şi a scoate la lumină părerile oamenilor. El vrea să nu auzim glasul lui Dumnezeu, spunând: "Iată drumul, mergeţi pe el." (Isaia 30,21). Prin procese educaţionale corupte, el face tot posibilul pentru a eclipsa lumina cerului. Speculaţia filozofică şi cercetarea ştiinţifică, în care Dumnezeu nu este recunoscut, fac sceptici cu miile. În şcolile de azi, concluziile la care au ajuns oamenii învăţaţi, ca rezultat al investigaţiilor ştiinţifice, sunt atent predate şi explicate integral, dându-se clar impresia că, dacă aceşti oameni au dreptate, Biblia nu o poate avea.
56:5 Scepticismul este atrăgător pentru mintea omenească. Tinerii văd în el o independenţă ce captivează imaginaţia şi sunt amăgiţi. Satana triumfă. El alimentează orice sămânţă a îndoielii, semănată în inimile tinere, făcând-o să crească şi să rodească şi, în scurtă vreme, un seceriş plin al necredinţei va fi adunat.
56:6 Tocmai pentru că inima omului este înclinată spre rău este
56:7 atât de periculos a semăna sămânţa scepticismului în tinerele minţi. Tot ce slăbeşte credinţa în Dumnezeu jefuieşte sufletul de puterea de a rezista ispitei, înlăturând singura protecţie împotriva păcatului. Avem nevoie de şcoli în care tinerii să fie învăţaţi că măreţia constă în a-L onora pe Dumnezeu, descoperind caracterul Său în viaţa de toate zilele. Prin Cuvântul şi lucrurile Sale, noi trebuie să învăţăm de la Dumnezeu, pentru ca viaţa noastră să-şi împlinească menirea.
56:8 Autori profani
56:9 Pentru a obţine o educaţie, mulţi cred că este esenţială studierea scrierilor autorilor profani, pentru că aceste lucrări conţin multe perle ale gândirii. Dar cine a fost inspiratorul acestor perle ale gândirii? Domnul şi numai Domnul. El este Izvorul întregii lumini. De ce, să înotăm atunci din greu prin mulţimea de erori din lucrările autorilor profani de dragul unor fărâme de adevăr, când întregul adevăr ne stă la dispoziţie?
56:10 Cum se face că oameni aflaţi în conflict cu guvernarea lui Dumnezeu intră în posesia înţelepciunii pe care, uneori, ei o manifestă? Satana însuşi a fost educat la curţile cereşti şi cunoaşte atât binele, cât şi răul. El amestecă răul cu ceea ce este de valoare şi asta îi dă puterea de a amăgi. Dar, fiindcă s-a îmbrăcat în haine de strălucire cerească, îl vom primi noi pe Satana ca pe un înger de lumină? Ispititorul are agenţii lui, educaţi conform metodelor lui, inspiraţi de duhul lui şi adaptaţi lucrării lui. Vom coopera noi cu ei? Vom privi lucrările agenţilor lui ca fiind esenţiale pentru dobândirea unei educaţii?
56:11 Dacă timpul şi efortul cheltuite în descoperirea ideilor strălucite ale profanilor ar fi acordate studiului preţiosului Cuvânt al lui Dumnezeu, mii dintre cei care acum sunt în întuneric şi-n umbra morţii s-ar putea bucura în slava Luminii lumii.
56:12 Cunoştinţe istorice şi teologice
56:13 Ca pregătire pentru lucrarea de creştin, mulţi consideră că este esenţială dobândirea unei largi cunoaşteri a scrierilor teologice şi istorice. Ei presupun că această cunoaştere le va fi de ajutor în prezentarea Evangheliei. Dar studiul laborios al părerilor unor oameni tinde mai mult să-i încurce decât să-i ajute în lucrare. Când văd librăriile pline de masive volume de cunoştinţe istorice şi teologice, mă gândesc de ce s-au cheltuit bani pentru ceva ce nu hrăneşte? Cap. 6 din Ioan ne spune mai mult decât poate fi găsit în asemenea lucrări. Hristos spune: "Isus le-a zis: 'Eu sunt pâinea vieţii. Cine vine la Mine, nu va flămânzi niciodată; şi cine crede în Mine, nu va înseta niciodată'. Eu sunt Pâinea vie, care s-a pogorât din cer. Dacă mănâncă cineva din pâinea aceasta va trăi în veac; şi pâinea pe care o voi da Eu, este trupul Meu, pe care îl voi da pentru viaţa lumii. Adevărat, adevărat vă spun, că cine crede în Mine, are viaţa veşnică. Duhul este Acela care dă viaţă, carnea nu foloseşte la nimic; cuvintele pe care vi le-am spus Eu, sunt duh şi viaţă." (Ioan 6,35.51.47.63). - Există un studiu de istorie, care nu trebuie condamnat. Istoria sacră era una dintre materiile de studiu în şcolile profeţilor. În raportul relaţiilor Sale cu naţiunile sunt trasate urmele paşilor lui Iehova. Tot aşa şi astăzi, trebuie să analizăm relaţiile lui Dumnezeu cu naţiunile pământului, să vedem în istorie împlinirea
56:14 profeţiei, să analizăm lucrările Providenţei în marile mişcări reformatoare şi să înţelegem evoluţia evenimentelor în mersul popoarelor spre conflictul final al marii lupte.
56:15 Asemenea studiu va hrăni, oferind vederi cuprinzătoare asupra vieţii. El ne va ajuta să înţelegem ceva din relaţiile şi interdependenţele ei, cât de minunat suntem legaţi cu toţii în marea frăţie a societăţii şi naţiunilor şi în ce măsură degradarea unui individ înseamnă o pierdere pentru toţi.
56:16 Dar istoria, aşa cum este ea studiată de obicei, se ocupă de realizările omului, de victoriile lui în bătălii, de succesul lui în atingerea puterii şi a gloriei. Rolul lui Dumnezeu în afacerile oamenilor este pierdut din vedere. Puţini urmăresc mersul cauzei lui Dumnezeu în ridicarea şi decăderea naţiunilor.
56:17 Într-o mare măsură, şi teologia, aşa cum este studiată şi predată, nu este decât o speculaţie omenească, slujind doar pentru a întuneca planurile "prin cuvântări fără pricepere" (Iov 38,2). Prea adesea, motivul acumulării cunoştinţelor multor cărţi este nu atât o dorinţă de a găsi hrană pentru minte şi suflet, cât o ambiţie de a-i cunoaşte pe filozofi şi teologi, o dorinţă de a prezenta oamenilor creştinismul în termeni şi propoziţii erudite.
56:18 Nu toate cărţile scrise pot servi scopului unei vieţi simple. "Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima" (Mat. 11,29). Mândria intelectuală nu vă va ajuta în comunicarea cu sufletele care pier, dorind pâinea vieţii. Studiind aceste cărţi, lăsaţi ca ele să ia locul lecţiilor practice, pe care ar trebui să le
56:19 luaţi de la Isus. Cu ceea ce rezultă din acest studiu, oamenii nu sunt hrăniţi. Foarte puţin din acest studiu atât de istovitor pentru minte oferă ceea ce ajută să fii un lucrător de succes pentru suflete.
56:20 Mântuitorul a venit să vestească "săracilor Evanghelia" (Luca 4,18). În învăţătura Sa, El folosea cei mai simpli termeni şi cele mai uşoare simboluri. Şi, se spune, "gloata cea mare Îl asculta cu plăcere" (Marcu 12,37). Cei care vor să facă lucrarea Lui în această vreme au nevoie de o pătrundere mai adâncă a lecţiilor date de El.
56:21 Cuvintele viului Dumnezeu sunt cele mai înalte pentru întreaga educaţie. Cei care lucrează pentru oameni trebuie să mănânce pâinea vieţii. Ea le va da tărie spirituală şi atunci ei vor fi pregătiţi să lucreze pentru toate categoriile de oameni.
56:22 Limbile clasice
56:23 În colegii şi universităţi, mii de tineri dedică o bună parte a celor mai buni ani ai vieţii studiului limbilor greacă şi latină. Şi, angajaţi în aceste studii, mintea şi caracterul lor sunt modelate după ideile literaturii păgâne, a cărei citire este, în general, privită ca o parte esenţială a studiului acestor limbii.
56:24 Cei familiarizaţi cu literaturile clasice afirmă că tragediile greceşti au din plin, în ele, incest, ucidere şi jertfe umane, aduse zeilor însetaţi şi răzbunători ai Antichităţii. Ar fi mult mai bine pentru lume dacă s-ar renunţa la educaţia prin aceste surse. "Poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să-i ardă picioarele?"
56:25 (Prov. 6,28). "Cum ar putea să iasă dintr-o fiinţă necurată un om curat?" (Iov 14,4). Putem atunci să ne aşteptăm ca tinerii să-şi dezvolte un caracter tueştin, în timp ce educaţia lor este influenţată de învăţăturile celor care dispreţuiesc principiile Legii lui Dumnezeu?
56:26 În respingerea oricărei restricţii şi lansarea în distracţii nepăsătoare, risipă şi viciu, elevii nu fac decât să imite ceea ce le este predat prin aceste studii. Sunt cazuri în care cunoaşterea limbilor greacă şi latină este necesară. Cineva trebuie să studieze şi aceste limbi. Dar cunoaşterea lor, care este importantă din punct de vedere practic, ar putea fi obţinută fără un studiu al unei literaturi care corupe.
56:27 Cunoaşterea limbilor greacă şi latină nu este necesară multor oameni. Studiul limbilor moarte trebuie făcut secundar studiului acelor obiecte care învaţă buna folosire a tuturor facultăţilor trupului şi minţii. Este nechibzuit ca elevii să-şi dedice timpul însuşirii limbilor moarte sau cunoaşterii în vreun domeniu, pentru a neglija pregătirea pentru îndatoririle practice ale vieţii.
56:28 Ce iau elevii cu ei când termină şcoala? Unde merg ei? Ce au ei de făcut? Au ei ştiinţa care îi face capabili de a-i învăţa pe alţii? Au fost ei pregătiţi să fie buni taţi şi mame? Pot ei sta în capul unei familii, ca educatori înţelepţi? Singura educaţie demnă de acest nume este aceea care-i face pe tineri să fie asemenea lui Isus, care-i pregăteşte să poarte răspunderile vieţii, să conducă familiile lor. O asemenea educaţie nu se însuşeşte prin studierea limbilor clasice păgâne...
56:29 Literatura de ficţiune
56:30 Există lucrări de ficţiune, scrise pentru învăţarea adevărului sau pentru expunerea unui mare rău. Unele dintre aceste lucrări au făcut bine. Totuşi, ele au produs şi un mare rău. Ele conţin declaraţii şi descrieri care excită imaginaţia şi stârnesc gânduri periculoase, îndeosebi la tineri. Scenele descrise sunt retrăite iar şi iar în imaginaţia lor. Asemenea lectură descalifică mintea pentru ce este util şi pentru exerciţiul spiritual. Ea distruge interesul pentru Biblie. Lucrurile cereşti găsesc puţin spaţiu în gândurile tinerilor. Zăbovind cu mintea asupra scenelor imorale descrise, pasiunea se trezeşte şi, drept rezultat, apare păcatul.
56:31 Chiar şi ficţiunea care nu conţine sugestii imorale şi care, poate, are intenţia de a învăţa principii bune este dăunătoare. Ea stimulează obiceiul unei lecturi grăbite şi superficiale, interesate numai de firul povestirii, tinzând astfel să distrugă capacitatea de a gândi şi a face legături şi afectând dispoziţia sufletului de a zăbovi asupra marilor probleme ale datoriei şi destinului.
56:32 Întreţinând pasiunea pentru simplul amuzament, citirea de ficţiuni creează un dezgust pentru îndatoririle practice ale vieţii. Prin puterea sa incitantă şi nocivă, nu de puţine ori această lectură este cauza îmbolnăvirii mintale, şi fizice. Multe cămine nefericite, mulţi invalizi pe viaţă, mulţi pensionari ai azilelor sunt rezultatul lecturii unor romane. Adeseori, pentru a-i îndepărta pe tineri de literatura de senzaţie, lipsită de valoare, trebuie să le oferim o literatură de ficţiune pozitivă.
56:33 Este ca şi cum ai încerca să
56:34 vindeci un alcoolic dându-i, în loc de whiski sau coniac, otrăvuri mai blânde, cum ar fi: vin, bere sau cidru. Folosirea acestora va întreţine mai departe apetitul pentru stimulentele mai tari. Singura siguranţă pentru alcoolic şi singura pavăză pentru omul cumpătat este totala abstinenţă. Şi pentru amatorul de ficţiuni este valabilă această regulă. Abstinenţa totală este singura lui siguranţă.
56:35 Basme şi povestiri
56:36 În educaţia copiilor şi a tinerilor, basmelor şi povestirilor închipuite li se acordă, în prezent, mult spaţiu. Asemenea cărţi sunt folosite în şcoli sunt găsite şi în multe cămine. Cum pot părinţii creştini să le permită copiilor lor să folosească nişte cărţi atât de pline de falsităţi? Când copiii întreabă despre semnificaţia acestor povestiri atât de contrare învăţăturii părinţilor lor, răspunsul este că acestea nu sunt adevărate, dar aceasta nu înlătură răul provocat de folosirea lor. Ideile prezentate în aceste cărţi îi dezorientează pe copii. Ei îşi fac idei false despre viaţă şi-şi întreţin dorinţa faţă de ceva ireal.
56:37 Folosirea frecventă a acestor cărţi este astăzi una dintre vicleniile lui Satana. El caută să distragă mintea tinerilor şi a bătrânilor de la marea lucrare de zidire a caracterului, dorind ca tinerii şi copiii noştri să fie luaţi de valul dezamăgirilor ce distrug sufletul, cu care umple lumea. Prin urmare, el caută să le distragă mintea de la Cuvântul lui Dumnezeu, împiedicându-i astfel să obţină cunoaşterea acelor adevăruri care să le fie protectoare.
56:38 Niciodată să nu fie puse în mâinile copiilor sau ale tinerilor cărţi ce conţin denaturarea adevărului. Tinerii noştri, aflaţi în plin proces de educaţie, nu trebuie să primească idei care se vor dovedi seminţe ale răului. Dacă nici cei maturi nu au nimic de-a face cu asemenea cărţi, ei vor fi mult mai în siguranţă, iar exemplul şi influenţa lor spre bine le va uşura mult ferirea tinerilor de ispite.
56:39 O fiinţă curată
56:40 "Pleacă-ţi urechea şi ascultă cuvintele înţelepţilor, şi ia învăţătura mea în inimă. Căci este bine să le păstrezi înăuntrul tău, şi să-ţi fie toate deodată pe buze. Pentru ca să-ţi pui încrederea în Domnul, vreau să te învăţ eu astăzi, da, pe tine. N-am aşternut eu oare în scris pentru tine sfaturi şi cugetări, ca să te învăţ lucruri temeinice, cuvinte adevărate, ca să răspunzi cu vorbe adevărate celui ce te trimite?" (Prov.22,17-21).
56:41 "Nu vom ascunde de copiii lor; ci vom vesti neamului de oameni care va veni laudele Domnului, puterea Lui şi minunile pe care le-a făcut. El a pus o mărturie în Iacov, a dat o lege în Israel şi a poruncit părinţilor noştri să-şi înveţe în ea copiii, ca să fie cunoscută de cei ce vor veni după ei, de copiii care se vor naşte şi care, când se vor face mari, să vorbească despre ea copiilor lor; pentru ca aceştia să-şi pună încrederea în Dumnezeu, să nu uite lucrările lui Dumnezeu, şi să păzească poruncile Lui." (Ps. 78,4-7) "Binecuvântarea Domnului îmbogăţeşte şi El nu lasă să fie urmată de nici un necaz." (Prov. 10,22).
56:42 Învăţătura lui Hristos
56:43 Tot aşa, şi Isus a prezentat principiile adevărului în Evanghelie. În învăţătura Lui, putem bea din izvoarele curate, care vin de la
56:44 tronul lui Dumnezeu. Hristos ar fi putut împărtăşi oamenilor descoperiri care să depăşească cunoştinţele anterioare. El ar fi putut dezlega mister după mister şi ar fi putut ocupa cu aceste minunate descoperiri mintea activă şi insistentă a tuturor generaţiilor, până la încheierea timpului. Dar El n-a putut să Se abată nici o clipă de la a învăţa ştiinţa mântuirii. Timpul, capacităţile şi viaţa Sa au fost considerate şi folosite numai drept mijloace pentru mântuirea sufletelor oamenilor. El a venit să caute şi să salveze ce era pierdut şi nu S-ar fi abătut de la scopul Său. El nu a îngăduit nimic care să-L distragă.
56:45 Isus a împărtăşit numai acea cunoştinţă care putea fi utilă. Instruirea poporului de către El era dedicată nevoilor lor practice. Curiozitatea care-i făcea pe unii să vină la El cu întrebări iscoditoare nu era satisfăcută. Toate întrebările de genul acesta erau pentru El ocazii pentru apeluri serioase, solemne, vitale. Celor care erau atât de nerăbdători să rupă din pomul cunoştinţei, El le oferea fructul pomului vieţii. Aceştia găseau orice drum închis, în afară de cel care duce la Dumnezeu. Oricare altă fântână era sigilată, exceptând-o pe cea a vieţii veşnice.
56:46 Mântuitorul nostru nu a încurajat pe nimeni să frecventeze şcolile de rabini ale vremii, pentru motivul că mintea lor ar fi putut fi coruptă cu formule repetate la nesfârşit: "Ei spun" sau "Ei au spus". De ce să primim cuvintele schimbătoare ale oamenilor drept înţelepciune, când o înţelepciune sigură ne stă la dispoziţie?
56:47 Ceea ce am văzut, referitor la lucrurile veşnice şi la slăbiciunea omenirii, m-a impresionat adânc şi mi-a influenţat lucrarea vieţii. Nu văd nimic pentru care omul ar trebui să fie lăudat sau glorificat. Nu văd nici un motiv pentru care părerile oamenilor înţelepţi în felul lumii şi ale aşa-numiţilor oameni mari ar trebui elogiate şi investite cu crezare. Cum pot cei lipsiţi de iluminare divină să aibă idei corecte despre planurile şi căile lui Dumnezeu? Ei fie Îl neagă total, ignorându-I existenţa, fie Îi circumscriu puterea concepţiilor lor mărginite.
56:48 Să alegem să fim învăţaţi de Cel care a creat cerurile şi pământul, de Cel care a aşezat stelele în ordine pe firmament şi care a pus soarele şi luna să-şi facă lucrul lor.
56:49 Cunoştinţa utilă
56:50 Este drept ca tinerii să simtă că trebuie să atingă cea mai înaltă dezvoltare a capacităţilor lor intelectuale. Nu trebuie să restrângem educaţia pentru care Dumnezeu n-a pus limite. Dar acumulările noastre nu aduc nimic, dacă nu sunt puse în folosul slavei lui Dumnezeu şi spre binele omenirii.
56:51 Nu este bine să aglomerăm mintea cu studii care reclamă eforturi intense, dar care nu sunt aplicabile în viaţa practică. O asemenea educaţie va fi o pierdere pentru elev, căci astfel de studii îi slăbesc dorinţa şi înclinaţia pentru studiile ce-l vor califica pentru a fi folositor şi pentru a-şi împlini responsabilităţile. O pregătire practică este mult mai de valoare decât orice cantitate de teorie exclusivă. Nu este destul să avem cunoaşterea, trebuie să avem şi priceperea de a folosi cum trebuie cunoştinţele.
56:52 Timpul, mijloacele şi studiul pe care atât de mulţi le cheltuie pentru o educaţie fără folos ar trebui dedicate unei educaţii care să-i facă femei şi bărbaţi practici, calificaţi pentru a purta responsabilităţile vieţii. O astfel de educaţie va fi de cea mai înaltă valoare.
56:53 Educaţia sufletului
56:54 Ce nevoie avem de cunoaşterea care ne va întări mintea şi sufletul, şi care ne-ar putea face mai buni. Educaţia sufletului este de departe mult mai importantă decât simpla învăţătură acumulată din cărţi. Este bine, chiar esenţial, să avem o cunoaştere a lumii în care trăim; dar, dacă noi pierdem din vedere eternitatea, vom face o greşeală din care nu vom mai putea să ne revenim niciodată...
56:55 Dacă tinerii îşi recunosc propria slăbiciune, vor găsi puterea lor în Dumnezeu. Dacă ei caută să fie învăţaţi de El, vor deveni înţelepţi prin înţelepciunea Lui, şi vieţile lor vor fi o binecuvântare pentru lume. Dar dacă ei vor încerca să adune înţelepciunea lumii, separându-se astfel de Dumnezeu, ei vor pierde toată bogăţia vieţii. (The Ministry of Healing, pg. 439-450).
56:56 A obţine o educaţie mai înaltă înseamnă să devenim părtaşi ai naturii divine, să imităm viaţa şi caracterul lui Hristos, astfel încât să ne situăm pe o poziţie avantajoasă în bătăliile vieţii şi să obţinem zilnic biruinţe asupra păcatului. Când căutăm această educaţie, îngerii lui Dumnezeu ne însoţesc. Iar când vrăjmaşul năvăleşte ca un torent, Duhul Domnului ridică pentru noi un stăvilar împotriva lui.