3:91 În toată parabola semănătorului Domnul Hristos înfăţişează diferitele rezultate ale semănatului, rezultate care depind de pământul în care a căzut sămânţa. În toate cazurile, semănătorul şi sămânţa sunt aceleaşi. Astfel, El ne învaţă că, dacă Cuvântul lui Dumnezeu dă greş în îndeplinirea lucrării Sale în inimile şi-n viaţa noastră, motivul eşecului trebuie căutat atunci la noi. Dar rezultatul nu este însă în afara controlului nostru. Este adevărat că noi nu ne putem schimba singuri, dar puterea alegerii ne aparţine şi depinde de noi să hotărâm drumul pe care vom merge şi ce vom deveni. Nu este necesar ca ascultătorii asemănaţi cu drumul, cu locul stâncos sau cu spinii şi mărăcinii, să rămână aşa. Duhul lui Dumnezeu caută tot mereu să rupă fascinaţia nebuniei care-i ţine pe oameni absorbiţi de plăcerile lumeşti şi să trezească în ei dorinţa după comoara nepieritoare. Rezistând influenţei Duhului Sfânt, oamenii ajung nepăsători sau chiar neglijenţi faţă de Cuvântul lui Dumnezeu. Ei înşişi sunt răspunzători pentru împietrirea inimii, fapt care împiedică sămânţa cea bună să prindă rădăcini şi pentru creşterea răului care împiedică dezvoltarea ei.