Printable ModeParabolele Domnului Hristos, 23
|
23:1 Cap. 22 - A zice şi a face 23:2 (Capitolul acesta se bazează pe textele din Matei 21:23-32) 23:3 "Un om avea doi feciori şi s-a dus la cel dintâi şi i-a zis: "Fiule, du-te astăzi de lucrează în via mea!" "Nu vreau", i-a răspuns el. În urmă, i-a părut rău şi s-a dus. S-a dus şi la celălalt şi i-a spus tot aşa. Şi fiul acesta a răspuns: "Mă duc, Doamne!" Şi nu s-a dus. Care din amândoi a făcut voia tatălui său?" Cel dintâi, au răspuns ei". Matei 21,28-31. 23:4 În predica de pe Munte, Domnul Hristos a spus: "Nu orişicine-Mi zice: Doamne, Doamne! va intra în Împărăţia Cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu care este în ceruri." Matei 7,21. 23:5 Proba sincerităţii nu stă în cuvinte, ci în fapte. Domnul Hristos n-a spus nimănui: "Ce spui tu mai mult decât alţii?" ci "Ce faceţi mai mult decât alţii?" Matei 5,47. (tr. eng.) 23:6 Aceste cuvinte ale Sale sunt pline de însemnătate: "Dacă ştiţi aceste lucruri, ferice de voi dacă le faceţi." Ioan 13,17. Cuvintele în sine n-au nici o valoare, dacă ele nu sunt însoţite de fapte corespunzătoare. Aceasta este lecţia ce trebuie învăţată din parabola celor doi fii. 23:7 Această parabolă a fost rostită cu ocazia ultimei vizite a Domnului Hristos la Ierusalim 23:8 mai înainte de moartea Sa. El izgonise din templu pe cei ce cumpărau şi vindeau. Vocea Sa a vorbit inimilor lor cu puterea lui Dumnezeu. Uimiţi şi îngroziţi, ei au ascultat porunca Sa fără nici o scuză şi fără să se împotrivească. 23:9 Când groaza lor s-a mai domolit, preoţii şi bătrânii s-au întors la templu şi au găsit pe Domnul Hristos vindecând pe cei ce erau bolnavi sau pe moarte. Ei auzeau strigăte de bucurie şi cântece de laudă. Chiar în templu, copiii care au fost vindecaţi având ramuri de palmier în mână, cântau osanale Fiului lui David. Vocile pruncilor aduceau laude la adresa puternicului vindecător. Dar pentru preoţi şi pentru bătrâni, toate acestea nu erau îndeajuns ca să le înfrângă prejudecata şi gelozia. 23:10 Ziua următoare, pe când Domnul Hristos învăţa în templu, mai marii preoţilor şi bătrânii norodului au venit la El şi I-au zis: "Cu ce putere faci Tu lucrurile acestea şi cine Ţi-a dat puterea aceasta?" Matei 21,23. 23:11 Preoţii şi mai marii norodului aveau dovezi categorice despre puterea Domnului Hristos. Cu ocazia curăţirii templului, ei au văzut autoritatea Cerului străfulgerând de pe faţa Sa. Şi ei n-au putut rezista puterii cu care El vorbea. Din nou, prin faptele Sale minunate de vindecare, El a răspuns întrebării lor. El le-a dat dovada autorităţii Sale, dovadă ce nu putea fi pusă la îndoială. Dar aceasta nu era dovada pe care o doreau ei. Preoţii şi mai marii norodului erau foarte interesaţi în a-L determina pe Domnul Hristos să se declare ca fiind Mesia, pentru ca ei să poată să interpreteze cuvintele şi să ridice poporul împotriva Lui. Ei doreau să-I nimicească influenţa şi să-L dea morţii. 23:12 Domnul Hristos ştia că dacă ei nu puteau recunoaşte pe Dumnezeu în El, sau nu puteau să vadă în ceea ce El făcea dovada divinităţii Sale, atunci ei n-ar fi crezut nici chiar propria Sa mărturie cum că El este Hristosul. În răspunsul Său, El a ocolit această problemă în care ei sperau să-L prindă şi a întors condamnarea asupra lor. 23:13 "Vă voi pune şi Eu o întrebare" a spus El, şi "dacă îmi veţi răspunde la ea, vă voi spune şi Eu, cu ce putere fac aceste lucruri. Botezul lui Ioan de unde venea? Din cer sau de la oameni." Matei 21,24-25. 23:14 Preoţii şi conducătorii au rămas foarte încurcaţi. "Ei vorbeau între ei şi ziceau: "Dacă vom răspunde: din cer, ne va spune, atunci de ce nu l-aţi crezut? Şi dacă vom răspunde: de la oameni, ne temem de norod, pentru că toţi socotesc pe Ioan drept prooroc. Atunci au răspuns lui Isus: "Nu ştim!" şi El la rândul Lui le-a zis: "Nici Eu nu voi vă spune cu ce putere fac aceste lucruri." Matei 21,25-27. 23:15 "Nu ştim". Acest răspuns era de fapt o minciună, dar preoţii şi-au dat seama de situaţia în care se aflau şi au spus o minciună pentru a putea ieşi din încurcătură. Ioan Botezătorul a venit mărturisind despre Unul a cărui autoritate ei o puneau acum la îndoială. El arăta spre El atunci când spunea: "Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii!" Ioan 1,29. El L-a botezat, şi după botez în timp ce Domnul Hristos se ruga, cerul s-a deschis şi Duhul lui Dumnezeu, asemenea unui porumbel a venit asupra Sa, în timp ce o voce din ceruri s-a auzit spunând: "Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea." Matei 3,17. 23:16 Aducându-şi aminte cum Ioan a spus în repetate rânduri profeţiile referitoare la Mesia, aducându-şi aminte de scenele de la botezul Domnului Hristos, preoţii şi conducătorii n-au îndrăznit să spună că botezul lui Ioan era din cer. Dacă recunoşteau pe Ioan ca profet, aşa cum de fapt credeau că este, atunci cum mai puteau ei nega mărturia Sa cu privire la faptul că Isus din Nazaret era Fiul lui Dumnezeu? Dar ei nici nu puteau spune că botezul lui Ioan era de la oameni, din cauza norodului, care credea că Ioan este un profet. De aceea ei au spus: "Nu ştim". 23:17 Apoi, Domnul Hristos a rostit parabola tatălui şi a celor doi fii ai săi. Când tatăl a mers la fiul cel dintâi şi i-a spus: 23:18 "Fiule, du-te astăzi de lucrează în via mea", fiul a răspuns imediat: "Nu vreau". El a refuzat să-l asculte şi a apucat pe drumuri şi în tovărăşii rele. Dar mai pe urmă i-a părut rău, şi a ascultat chemarea. 23:19 Tatăl a mers la cel de-al doilea fiul cu aceeaşi poruncă: "Du-te şi lucrează astăz1i în via mea." Acest fiu a răspuns imediat: "Mă duc Doamne", dar nu s-a dus. 23:20 În această parabolă, tatăl reprezintă pe Dumnezeu, via reprezintă biserica. Prin cei doi fii sunt reprezentate cele două clase de 23:21 oameni. Fiul care a refuzat să asculte porunca, spunând: "Nu vreau", reprezintă pe aceia care trăiesc în făţişă neascultare de Dumnezeu, care nu au pretenţii de sfinţenie şi care refuză în mod deschis să poarte jugul unor restricţii şi al ascultării pe care Legea lui Dumnezeu le cere. Dar când Evanghelia a ajuns la ei, cuprinsă în solia lui Ioan Botezătorul: "Pocăiţi-vă, căci Împărăţia Cerurilor este aproape", ei s-au pocăit şi şi-au mărturisit păcatele. Matei 3,2. 23:22 În fiul care a zis: "Mă duc Doamne" dar nu s-a dus, a fost dat pe faţă caracterul Fariseilor. Asemenea acestui fiu, conducătorii iudei erau nepocăiţi şi încrezători în ei. Viaţa religioasă a naţiunii iudaice ajunsese numai o pretenţie. Când a fost proclamată Legea pe muntele Sinai, de către vocea lui Dumnezeu, tot poporul s-a legat că o va asculta. Ei au spus: "Mă duc, Doamne", dar nu s-au dus. Când Domnul Hristos în persoană a venit ca să le înfăţişeze principiile Legii, ei L-au respins. Domnul Hristos a dat conducătorilor iudei din timpul Său o bogăţie de dovezi despre autoritatea şi puterea Sa divină, şi cu toate că aceştia erau convinşi de acest adevăr, ei n-au vrut să primească aceste dovezi. Domnul Hristos le-a demonstrat că ei continuau să nu creadă, datorită faptului că nu aveau acel spirit care duce la ascultare. Domnul Hristos spusese despre ei: "Şi aţi desfiinţat astfel Cuvântul lui Dumnezeu în folosul datinii voastre... Degeaba mă cinstesc ei, învăţând ca învăţături nişte porunci omeneşti." Matei 15,6.9. 23:23 În mulţime din faţa Domnului Hristos se aflau cărturari şi Farisei, preoţi şi mai mari ai norodului, şi după ce a rostit parabola celor doi fii, Domnul Hristos a adresat ascultătorilor Săi întrebarea: "Care din amândoi a făcut voia tatălui său?" Uitând de ei, Fariseii au răspuns: "Cel dintâi." Ei au spus acest lucru fără să-şi dea seama că în acest fel ei îşi pronunţau singuri condamnarea. 23:24 Atunci, de pe buzele Domnului Hristos se auzi sentinţa "Adevărat vă spun că 23:25 vameşii şi desfrânatele merg înaintea voastră în Împărăţia lui Dumnezeu. Fiindcă Ioan a venit la voi umblând în calea neprihănirii, şi nu l-aţi crezut. Dar vameşii şi desfrânatele l-au crezut, şi, măcar că aţi văzut lucrul acesta, nu v-aţi căit în urmă ca să-l credeţi." Matei 21,31-32. 23:26 Ioan Botezătorul a venit predicând adevărul, şi prin lucrarea predicării lui, păcătoşii se convingeau de vinovăţia lor şi se pocăiau. Aceştia aveau să meargă în Împărăţia Cerurilor mai înaintea acelora care, plini de îndreptăţire de sine, s-au împotrivit avertizării solemne ce le-a fost adresată. Vameşii şi desfrânatele erau neştiutori, dar aceşti oameni învăţaţi cunoşteau calea care duce în Paradisul lui Dumnezeu. Adevărul care ar fi trebuit să fie pentru ei un miros de viaţă spre viaţă, a devenit un miros de moarte spre moarte. Păcătoşii învederaţi, care erau dezgustaţi de ei înşişi, au primit botezul din mâinile lui Ioan, dar aceşti învăţători erau ipocriţi. Inimile lor încăpăţânate erau obstacole în calea primirii de către ei, a adevărului. Ei s-au opus lucrării convingătoare a Duhului lui Dumnezeu. Ei au refuzat să asculte de poruncile lui Dumnezeu. 23:27 Domnul Hristos nu le-a spus: "Voi nu puteţi intra în Împărăţia cerurilor", dar El le-a arătat că ceea ce-i împiedică să intre este chiar atitudinea, lucrarea lor. Uşa era încă deschisă pentru aceşti conducători iudei, invitaţia 23:28 le era încă adresată. Hristos dorea să-i vadă convinşi de starea lor şi convertiţi. 23:29 Preoţii şi mai marii lui Israel şi-au petrecut viaţa în ceremonii religioase pe care ei le considerau ca fiind prea sfinte ca să fie legate de ocupaţiile de fiecare zi. De aceea viaţa lor se presupunea că este în totul o viaţă religioasă. Dar ei îndeplineau ceremoniile lor numai ca să fie văzuţi de oameni, ca lumea să-i considere ca nişte oameni sfinţi şi consacraţi. În timp ce mărturiseau că ascultă, ei refuzau să dea ascultare de Dumnezeu. Ei nu erau împlinitori ai adevărului pe care ei mărturiseau că învaţă pe alţii. 23:30 Despre Ioan Botezătorul, Domnul Hristos a declarat că este unul dintre cei mai mari profeţi, şi a arătat ascultătorilor Săi că ei avuseseră suficiente dovezi cum că Ioan a fost un sol de la Dumnezeu. Cuvintele predicatorului din pustie aveau putere. El şi-a rostit solia în mod hotărât, mustrând păcatele preoţilor şi ale mai marilor norodului, chemându-i să facă fapte vrednice de Împărăţia Cerurilor. El le-a atras atenţia asupra atitudinii păcătoase de desconsiderare a autorităţii Tatălui ceresc, manifestată în refuzul lor de a face lucrarea ce le-a fost dată. El n-a făcut nici un compromis cu păcatul şi mulţi se întorceau de la nelegiuirea lor. 23:31 Dacă cele spuse de conducătorii iudei ar fi fost adevărate, atunci ei ar fi trebuit să primească mărturia lui Ioan şi ar fi trebuit să primească pe Hristos ca Mesia. Dar ei n-au dat pe faţă roadele pocăinţei şi ale neprihănirii. Chiar aceia pe care ei îi dispreţuiau se grăbeau, mai înaintea lor, spre Împărăţia lui Dumnezeu. 23:32 În parabolă, fiul care zicea: "Mă duc, Doamne", se prezenta pe sine ca fiind credincios şi ascultător, dar timpul a fost acela care a dovedit că mărturisirea sa nu era adevărată. Tot astfel, Fariseii se mândreau cu sfinţenia lor, dat atunci când aceasta a fost pusă la încercare, s-a văzut că de fapt, ea nu exista. Când interesul lor le dicta, ei prezentau cerinţele Legii lui Dumnezeu în mod foarte categoric, rigid, dar atunci când se cerea din partea lor ascultare, prin sofistării foarte iscusite, ei făceau fără efect puterea preceptelor divine. Despre ei Domnul Hristos zicea: "Să nu vă 23:33 luaţi după faptele lor, căci ei zic şi nu fac." Matei 23,3. Ei nu aveau o iubire adevărată faţă de Dumnezeu sau faţă de oameni. Dumnezeu i-a chemat să fie conlucrători împreună cu El în lucrarea pe care le-a dat-o Dumnezeu s-o facă, şi din cauza nelegiuirii lor, Dumnezeu era gata să Se despartă, să părăsească această naţiune neascultătoare. 23:34 Îndreptăţirea de sine nu este adevărata îndreptăţire şi aceia care se prind de ea, vor fi lăsaţi să sufere consecinţele unei decepţii fatale. Mulţi pretind astăzi că ascultă de poruncile lui Dumnezeu, dar ei n-au iubirea lui Dumnezeu în inimile lor, ca de aici să se reverse şi asupra altora. Domnul Hristos îi cheamă să se alăture Lui, în lucrarea Sa, de salvare a lumii, dar ei se mulţumesc să spună: "Mă duc, Doamne". Dar nu se duc. Ei nu conlucrează împreună cu aceia care fac lucrarea lui Dumnezeu. Ei sunt leneşi. Asemenea fiului necredincios, ei fac făgăduinţe false în faţa lui Dumnezeu. Luând asupra lor legământul solemn al bisericii, ei s-au legat să primească şi să asculte de Cuvântul lui Dumnezeu, să se dedice slujirii lui Dumnezeu, dar ei nu făceau acest lucru. Ei mărturiseau, pretindeau a fi fii ai lui Dumnezeu, dar viaţa lor, în caracterul lor, ei negau această legătură. Ei nu-şi supuneau voinţa lor lui Dumnezeu. Ei trăiau astfel o minciună. 23:35 Făgăduinţa ascultării, se pare că ei o înfăptuiau numai atunci când nu cerea din partea lor nici un sacrificiu, dar atunci când se cerea lepădarea şi sacrificiul de sine, când vedeau crucea ce trebuia luată, purtată, ei dădeau înapoi. În acest fel, conştienţa datoriei se tocea, dispărea şi călcarea conştientă a poruncilor lui Dumnezeu devenea un obicei. Urechea poate că auzea Cuvântul lui Dumnezeu, dar puterea spirituală de percepere, dispăruse. Inima s-a împietrit, iar conştiinţa... s-a tocit. 23:36 Să nu ne mângâiem cu gândul că dacă nu manifestăm o vrăjmăşie deschisă 23:37 faţă de Domnul Hristos, noi facem lucrarea Sa. Făcând astfel, ne înşelăm singuri. Reţinând ceea ce Dumnezeu ne-a dat să folosim în lucrarea Sa, fie el timp sau mijloace sau orice alt dar pe care El ni l-a dat, noi lucrăm împotriva Lui. 23:38 Satana foloseşte indiferenţa, indolenţa celor ce mărturisesc a fi creştini, spre a-şi întări forţele şi a câştiga suflete de partea sa. Mulţi dintre cei care gândesc că deşi, nu fac nici o lucrare pentru Hristos, sunt totuşi de partea Lui, dau vrăjmaşului posibilitatea să câştige teren, şi să aibă astfel avantaj. Prin faptul că unii ca aceştia n-au reuşit să fie nişte conlucrători sârguincioşi pentru Dumnezeu, lăsând neîmplinite îndatoririle ce le reveneau, şi nerostind cuvântul care trebuia vestit, eu au îngăduit lui Satana să ajungă să aibă control asupra acelora care ar fi putut să fie câştigaţi pentru Hristos. 23:39 Niciodată nu putem fi mântuiţi rămânând într-o stare de indolenţă şi inactivitate. Nu poate există o persoană cu adevărat convertită, şi totuşi să trăiască o viaţă lipsită de putere şi nefolositoare. Nu este posibil să fim târâţi în ceruri. Nici un leneş nu va intra acolo. Dacă nu ne străduim să câştigăm intrarea în Împărăţia lui Dumnezeu, dacă nu căutăm să învăţăm cu mai mult interes care sunt legile acestei împărăţii, noi nu suntem potriviţi pentru a face parte din ea. Acei care refuză să coopereze cu Dumnezeu pe pământ, nu vor coopera cu El nici în ceruri. Nici nu este bine ca unii ca aceştia să fie luaţi în ceruri. 23:40 Este mai mult speranţă pentru vameşi şi pentru păcătoşi, decât pentru aceia care cunosc Cuvântul lui Dumnezeu, dar care refuză să asculte de el. Cel care se vede aşa cum este, un păcătos, fără să acopere păcatul, care este conştient de faptul că înaintea lui Dumnezeu, corpul, sufletul şi spiritul îi sunt stricate, unul ca acesta se alarmează ca nu cumva să ajungă separat pe veci de Împărăţia Cerurilor. El îşi dă seama de starea lui, de faptul că este bolnav, şi caută vindecarea la Marele Medic care a spus: "Pe cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni afară." Ioan 6,37. Acestea sunt acele persoane pe care Dumnezeu le poate folosi ca lucrători în via Sa. 23:41 Fiul care pentru un timp a refuzat să asculte de porunca tatălui său, n-a fost condamnat de Domnul Hristos, dar nici n-a fost lăudat. Cei care se comportă asemenea primului 23:42 fiu, refuzând să asculte, n-au nici un merit pentru poziţia lor. Faptul că spun deschis ceea ce au de spus, nu trebuie considerat ca fiind o virtute. Sfinţirea, prin adevăr şi neprihănire, ar trebui să facă pe cei credincioşi martori plini de curaj pentru Hristos, dar aşa cum este folosită de păcătos, este o insultă, o sfidare, şi nu este departe de a fi o blasfemie la adresa lui Dumnezeu. Faptul că cineva nu este ipocrit, aceasta nu-l face nicidecum a nu fi în realitate un păcătos. Când apelurile Duhului Sfânt ajung la inimă, singura noastră speranţă constă în a răspunde neîntârziat acestora. Când vine chemarea: "Du-te astăzi, de lucrează în via mea", nu refuza invitaţia. "Astăzi dacă auziţi glasul, nu vă împietriţi inimile." Evrei 4,7. Este primejdios a amâna hotărârea de a asculta. Poate că n-ai să mai auzi niciodată invitaţia aceasta. 23:43 Şi nimeni n-ar trebui să se liniştească la gândul că păcatele cultivate pentru un timp, vor putea fi părăsite repede. Lucrurile nu stau astfel. Fiecare păcat cultivat slăbeşte caracterul şi întăreşte obiceiul, iar rezultatul este stricăciunea fizică, intelectuală şi morală. Poate că vom ajunge să ne pară rău, să ne pocăim de răul pe care l-am făcut, şi să ne aşezăm picioarele pe drumul cel bun, dar faptul că mintea ne-a fost modelată de rău şi că ne-am familiarizat cu el, face foarte dificilă deosebirea dintre ceea ce este drept şi ceea ce nu este drept. Prin obiceiurile rele pe care ni le-am format, Satana ne va asalta mereu şi mereu. 23:44 Prin porunca: "Du-te astăzi de lucrează în via mea", fiecare suflet este supus la proba sincerităţii. Vor fi oare faptele tot la fel ca şi cuvintele? Va folosi oare cel chemat toată cunoştinţa pe care o are, lucrând cu credincioşie şi în mod dezinteresat pentru stăpânul viei? 23:45 Apostolul Petru ne sfătuieşte cu privire la modul în care trebuie să lucrăm. El spune: "Harul şi pacea să vă fie înmulţite prin cunoaşterea lui Dumnezeu şi a Domnului nostru Isus Hristos! Dumnezeiasca lui putere ne-a dăruit tot ce priveşte viaţa şi evlavia, prin cunoaşterea Celui ce ne-a chemat prin slava şi puterea Lui, prin care El ne-a dat făgăduinţele Lui nespus de mari şi scumpe, 23:46 ca prin ele să vă faceţi părtaşi firii dumnezeieşti, după ce aţi fugit de stricăciunea care este în lume prin pofte. De aceea, daţi-vă şi voi toate silinţele, ca să uniţi cu credinţa voastră fapta, cu fapta cunoştinţa, cu cunoştinţa înfrânarea, , cu înfrânarea răbdarea, cu răbdarea evlavia, cu evlavia dragostea de fraţi, cu dragostea de fraţi iubirea de oameni." 2 Petru 1,2-7. 23:47 Dacă vom cultiva în credincioşie via sufletului nostru, atunci, Dumnezeu ne va face conlucrători împreună cu El. Şi nu vom avea de făcut o lucrare numai pentru noi, ci şi pentru alţii. Asemănând biserica cu o vie, Domnul Hristos n-a vrut să ne înveţe că trebuie să ne limităm simpatiile şi lucrarea numai la cei ai noştri. Via Domnului trebuie lărgită. El doreşte ca ea să se extindă pe toată suprafaţa pământului. Primind învăţătura şi harul lui Dumnezeu, noi ar trebui să împărtăşim şi altora cunoştinţa despre felul în care trebuie să ne îngrijim de "plantele" cele preţioase. În acest fel noi putem extinde via Domnului. Dumnezeu aşteaptă să vadă la noi dovada credinţei, iubirii şi răbdării noastre. El se uită să vadă dacă noi folosim orice ocazie şi orice dar pe care-l avem, spre a deveni lucrători încercaţi în via Sa de pe pământ, pentru ca să putem intra astfel în Paradisul lui Dumnezeu, acel cămin - Edenul - din care Adam şi Eva au fost îndepărtaţi, scoşi afară, datorită păcatului lor. 23:48 Legătura dintre Dumnezeu şi poporul Său este aceea a unui tată faţă de copiii săi. Şi El este îndreptăţit să pretindă de la noi o lucrare plină de credincioşie. Să privim la viaţa Domnului Hristos. Stând în fruntea omenirii, slujind Tatălui Său, este un exemplu a ceea ce ar trebui să fie orice fiu. Ascultarea pe care Domnul Hristos a manifestat-o, este ascultarea pe care Dumnezeu o cere astăzi de la fiecare fiinţă omenească. El a slujit Tatălui Său din iubire, de bună voie şi în deplină libertate. "Vreau (îmi place) să fac voia Ta Dumnezeule", declara El, "şi Legea Ta este în fundul inimii Mele". Psalmul 40,8. Nici un sacrificiu n-a fost considerat prea greu pentru Domnul Hristos, pentru a împlini lucrarea pe care El, a venit s-o facă. La vârsta de doisprezece ani El, spunea: "Oare 23:49 nu ştiaţi că trebuie să fiu în casa Tatălui Meu?" Luca 2,49. El a auzit chemarea şi a început să lucreze. "Mâncare Mea", spunea El, "este să fac voia Celui ce M-a trimis şi să împlinesc lucrarea Sa." Ioan 4,34. 23:50 În acest fel noi trebuie să lucrăm pentru Dumnezeu. Numai aceia slujesc lui Dumnezeu care dau pe faţă cea mai desăvârşită ascultare. Toţi cei ce vor fi fii şi fiice ale lui Dumnezeu, trebuie să se dovedească a fi conlucrători cu Dumnezeu, cu Domnul Hristos şi cu îngerii cereşti. Aceasta este proba ce stă în faţa tuturor. Despre cei ce-L slujesc cu credincioşie, Domnul spune: "Ei vor fi ai Mei... Îmi vor fi o comoară deosebită în ziua pe care o pregătesc Eu. Voi avea grijă de ei, cum are milă un om de fiul său, care-i slujeşte." Maleahi 3,17. 23:51 Scopul cel mare al lui Dumnezeu în desfăşurarea lucrării providenţei Sale este acela de a încerca pe oameni, de a le da ocazia să-şi dezvolte caracterul. În acest fel el îi pune la încercare să vadă dacă sunt ascultători sau nu de poruncile Sale. Faptele cele bune nu cumpără iubirea lui Dumnezeu, dar ele dovedesc că noi avem această iubire. Dacă ne supunem voinţa lui Dumnezeu, atunci nu vom lucra pentru a câştiga iubirea lui Dumnezeu. 23:52 Asemenea unui dar, iubirea Sa va fi primită în suflet, şi din iubire pentru El, noi ne vom găsi plăcerea în a asculta de poruncile Lui. 23:53 În lume sunt numai două clase şi numai aceste două clase vor fi recunoscute la judecată şi anume - aceia care calcă în picioare Legea lui Dumnezeu şi aceia care ascultă de ea. Domnul Hristos ne înfăţişează şi mijlocul de testare prin care să dovedim loialitatea sau neloialitatea noastră faţă de El. "Dacă Mă iubiţi", spunea El, "veţi păzi poruncile Mele... Cine are poruncile Mele şi le păzeşte, acela Mă iubeşte, şi cine Mă iubeşte va fi iubit de Tatăl Meu, Eu îl voi iubi, şi Mă voi arăta lui... Cine nu Mă iubeşte nu păzeşte cuvintele Mele. Şi cuvântul pe care-l auziţi nu este al Meu, ci al Tatălui, care M-a trimis." "Dacă păziţi poruncile Mele, veţi rămânea în dragostea Mea, după cum şi Eu am păzit poruncile Tatălui Meu şi rămân în dragostea Lui." Ioan 14,15-24, 15,10. |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version: