19:11 Nici una dintre aceste scuze nu se întemeia pe o nevoie reală. Omul care se scuza spunând că: "trebuie să meargă şi să vadă" bucata sa de pământ, el o cumpărase deja. Graba sa de a merge şi a vedea se datora faptului că interesul său era absorbit de ceea ce cumpărase. Şi boii fuseseră de asemenea cumpăraţi. Încercarea lor era numai satisfacerea interesului cumpărătorului. A treia scuză nu era nici ea mai întemeiată. Faptul că cel invitat s-a căsătorit n-ar fi trebuit ca lucrul acesta să-l împiedice a fi prezent la cină. Şi soţia sa ar fi fost de asemenea binevenită. Dar el avea propriile lui planuri pentru plăcerile sale şi acestea au fost pentru el mai atrăgătoare decât ospăţul la care a făgăduit că va lua parte. El se deprinsese să-şi găsească plăcerea în societatea altora, decât în aceea a gazdei. El n-a cerut scuze şi în refuzul său n-a încercat să dea pe faţă nici măcar bună cuviinţă. Acel "nu pot" a fost numai un voal acoperitor al adevărului - adică - "Nu-mi pasă, nu vin."