15:3 "Într-o cetate", spunea El, "era un judecător, care de Dumnezeu nu se temea şi de oameni nu se ruşina. În cetatea aceea era şi o văduvă care venea des la el, şi-i zicea: "Fă-mi dreptate în cearta cu pârâşul meu." Multă vreme n-a voit să-i facă dreptate. Dar la urmă şi-a zis: "Măcar că de Dumnezeu nu mă tem şi de oameni nu mă ruşinez, totuşi pentru că văduva aceasta mă tot necăjeşte, îi voi face dreptate, ca să nu tot vină să-mi bată capul."