14:30 Noi însă trebuie să avem o cunoaştere de noi înşine, o cunoaştere care să ducă la pocăinţă, mai înainte ca noi să putem găsi iertare şi pace. Fariseii nu aveau nici o convingere despre păcatul lor. Duhul Sfânt nu putea lucra cu ei. Sufletul lor era închis într-o platoşa a îndreptăţirii de sine, asupra căreia săgeţile lui Dumnezeu, ascuţite şi bine ţintite de mâinile îngerilor, nu pot s-o străpungă. Numai acela care se recunoaşte a fi un păcătos poate fi mântuit de Domnul Hristos. El a venit să tămăduiască "pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiască robilor de război slobozirea, şi orbilor căpătarea vederii, să dea drumul celor apăsaţi." Luca 4,18. "Nu cei sănătoşi au trebuinţă de doctor, ci cei bolnavi." Luca 5,31. Noi trebuie să ne cunoaştem adevărata noastră stare, altfel, noi nu vom simţi nevoia noastră după ajutorul Domnului Hristos. Noi trebuie să înţelegem primejdia noastră sau, de nu, nu vom alerga spre un loc de refugiu. Noi trebuie să simţim durerile cauzate de rănile noastre sau, de nu, nu vom dori să fim vindecaţi.