14:12 Pentru fiecare dintre clasele reprezentate prin Fariseu şi vameş, găsim o lecţie în istoria vieţii apostolului Petru. În primii ani ai apostolatului său, Petru gândea despre sine că este puternic. Asemenea Fariseului, după propria sa judecată, el "nu era ca ceilalţi oameni." Când Domnul Hristos în ajunul trădării Sale înştiinţa pe ucenicii Săi: "în noaptea aceasta toţi veţi avea un prilej de poticnire în Mine", Petru, plin de încredere în sine declară: "Chiar dacă toţi ar avea un prilej de poticnire, eu nu voi avea." Marcu 14,27.29. Petru nu cunoştea atunci primejdia în care se găsea, încrederea în sine l-a amăgit. El gândea despre sine că este în stare să se împotrivească ispitei, dar când, numai după câteva ore, încercarea veni, el se lepădă de Domnul său blestemând şi jurându-se.