21:47 Era cazul unui bărbat care se degrada zilnic şi care îndrăznea totuşi să se aventureze înaintea lui Dumnezeu ca să ceară o întărire a puterii pe care o irosise în mod josnic şi care, dacă i-ar fi fost dată, ar fi fost folosită pentru pofta lui. Ce răbdare are Dumnezeu! Dacă El l-ar răsplăti pe om potrivit cu căile lui corupte, cine ar putea trăi înaintea Sa? Ce era dacă am fi fost mai puţin atenţi şi am fi adus înaintea lui Dumnezeu cazul acestui om în timp ce el practica păcatul? Ar fi ascultat Dumnezeu? Ar fi răspuns El? "Căci Tu nu eşti un Dumnezeu căruia să-I placă răul; cel rău nu poate locui lângă Tine. Nebunii nu pot să stea în preajma ochilor Tăi; Tu urăşti pe cei ce fac fărădelegea." Acesta nu este un caz singular. Nici chiar relaţia de căsătorie nu a fost suficientă ca să-l ferească pe acest om de obiceiurile corupte ale tinereţii. Doresc să pot fi convinsă că asemenea cazuri, ca cel prezentat, sunt rare, dar ştiu că sunt frecvente. (2 T. p. 349 - 351)