16:42 poartă semnul neascultării şi a lipsei de amabilitate, trăsături date pe faţă de părinţii lor. Neglijaţi acasă, ei privesc disciplina şcolii ca apăsătoare şi severă. Astfel de copii, dacă nu sunt păziţi cu atenţie, îi vor influenţa pe alţii prin caracterele lor nedisciplinate şi deformate... Binele pe care copiii ar putea să-l primească în şcoală pentru a contracara educaţia lor defectuoasă din familie, este subminat de simpatia ce le-o arată părinţii în faptele lor rele. Vor continua părinţii care cred Cuvântul lui Dumnezeu, felul lor strâmb de conducere şi vor întări în copii înclinaţiile lor rele? Taţii şi mamele profesând adevărul pentru acest timp ar putea mai bine să-şi vină în fire şi să nu mai fie părtaşi în acest rău, să nu mai împlinească planurile lui Satana acceptând mărturiile mincinoase ale copiilor lor neconvertiţi. Este destul pentru profesori că au de luptat cu influenţa copiilor, fără a mai avea de luptat şi cu influenţa părinţilor. (R and H. 9 octombrie, 1900)