English Home Romanian Home
Electronic Bible Online Pages Multi Language Phone Application One Language d/">Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Electronic Books Online Pages Build Ebook Phone Application Download Ebook Phone Application Download Desktop Application Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Create Bible Application Create E-Books Application
Credits News
About our project   |    Mobile Pages   |   
Electronic Books / Adventist / Romanian / Ellen White / Web / Îndrumarea copilului

Adventist

Romanian

Printable ModePrintable Mode

Îndrumarea copilului, 11


11:1 SECŢIUNEA IX

11:2 Elemente fundamentale ale zidirii caracterului

11:3 Avantajul primilor ani

11:4 Prima parte a copilăriei - perioada cea mai importantă. - Nu se poate spune vreodată că se acordă prea multă importanţă instruirii timpurii a copiilor. Lecţiile ce le învaţă copilul în primii şapte ani de viaţă au mai mult de-a face cu formarea caracterului decât tot ce învaţă în anii următori. (MS. 2, 1903) Din pruncie caracterul copilului trebuie modelat şi format în conformitate cu planul divin. În mintea lui receptivă trebuie imprimate numai calităţi. (ST. 25 septembrie, 1901)

11:5 Lucrarea părinţilor cu copilul trebuie să înceapă în frageda lui pruncie, ca el să poată primi impresia cea corectă asupra caracterului înainte ca lumea să-şi pună amprenta ei pe minte şi pe inimă. (R and H. 30 august, 1881)

11:6 Vârsta cea mai susceptibilă. - Primii ani din viaţa unui copil constituie perioada în care mintea este cea mai receptivă la impresii, fie bune, fie rele. În decursul acestor ani este făcut un progres categoric, fie într-o direcţie bună, fie într-o direcţie rea. Pe de o parte poate fi câştigată multă informaţie fără valoare, iar pe de altă parte cunoştinţe solide şi preţioase. Tăria intelectului, cunoaşterea substanţială sunt averi pe care aurul Ofirului nu le-ar putea cumpăra. Preţul lor este mai presus de aur sau argint. (CT. p. 132)

11:7 Primele impresii sunt rareori uitate. - Nici un prunc, copil sau tânăr n-ar trebui să audă vreun cuvânt nerăbdător de la tata, mama sau alt membru al familiei, deoarece ei primesc impresii foarte de timpuriu în viaţa lor şi, ce-i fac părinţii să fie astăzi, aceea vor fi ei mâine şi poimâine şi răspoimâine. Primele lecţii imprimate asupra unui copil sunt rareori uitate...

11:8 Impresiile făcute asupra inimii la începutul vieţii sunt văzute în anii de mai târziu. Ele pot fi acoperite dar rareori şterse. (MS. 57, 1897)

11:9 Temelia este pusă în primii trei ani. - Mame, aveţi grijă să-i disciplinaţi cum se cuvine pe copiii voştri în timpul primilor trei ani ai vieţii lor. Nu le îngăduiţi să-şi formeze propriile lor dorinţe şi pofte. Mama trebuie să fie mintea copilului ei. Primii trei ani constituie timpul în care poţi îndoi rămurelele micuţe. Mamele trebuie să înţeleagă importanţa legată de această perioadă. Atunci e timpul când se pune temelia.

11:10 Dacă aceste prime lecţii au fost defectuoase, cum foarte adesea sunt, de dragul lui Hristos, de dragul viitorului copiilor voştri şi al binelui lor veşnic, căutaţi să reparaţi răul ce l-aţi făcut. Dacă aţi aşteptat până ce copiii voştri au împlinit trei ani ca să începeţi să-i învăţaţi stăpânirea de sine şi ascultarea, străduiţi-vă s-o faceţi acum, chiar dacă va fi mult mai greu. (MS. 64, 1899)

11:11 Nu-i aşa de dificil cum se presupune de obicei. - Multă îngrijorare părintească şi necaz ar fi scutite dacă, încă din leagăn, copiii ar fi învăţaţi că voinţa lor nu trebuie făcută lege, iar capriciile lor nu trebuie îngăduite mereu. Nu este atât de greu cum se crede în general să înveţi copilul mic să-şi înăbuşe izbucnirile temperamentului şi crizele patimii. (PHJ. aprilie, 1890)

11:12 Nu amânaţi această lucrare. - Mulţi îşi neglijează datoria în timpul primilor ani din viaţa copiilor lor, gândind că, după ce vor mai creşte, vor fi atenţi să ţină în frâu răul şi să-i educe în mod corect. Dar de fapt timpul când ar trebui să facă acest lucru este tocmai atunci când copiii sunt doar prunci în braţele lor. Nu este corect ca părinţii să-şi alinte copiii şi să le satisfacă toate dorinţele, dar nici nu este corect

11:13 ca să abuzeze de ei. O cale de acţiune fermă, hotărâtă şi cinstită va da cele mai bune rezultate. (4T. p. 313)

11:14 Când am atras atenţia părinţilor la obiceiurile rele ce le încurajau în copiii lor foarte tineri, unii părinţi păreau cu totul indiferenţi. Alţii spuneau zâmbind: "Drăguţii de ei! Nu pot suporta să mă opun lor în vreun fel. Se vor schimba în mai bine când vor fi mai mari. Atunci vor fi ruşinaţi de aceste izbucniri înflăcărate. Nu-i bine să fii prea minuţios şi strict cu cei micuţi. Ei vor depăşi faza acestor obiceiuri de a spune minciuni şi de a înşela, de a fi leneşi şi egoişti." O metodă cu adevărat foarte uşoară de a scăpa de problemă, dar aceasta nu este în conformitate cu voinţa lui Dumnezeu. (MS. 43, 1900)

11:15 Contracaraţi efortul lui Satana de a-i cere pe copilaşi pentru el. - Părinţi, în general voi daţi greş în a vă începe lucrarea la timp. Îl lăsaţi pe Satana să ocupe mai înainte solul inimii, semănând primele seminţe. (R and H. 14 aprilie, 1885)

11:16 Aveţi o lucrare de făcut pentru ca Satana să nu câştige control asupra copiilor voştri şi să nu vi-i ia din braţe. Mame, voi ar trebui să aveţi grijă ca puterile întunericului să nu-i stăpânească pe micuţii voştri şi să vă concentraţi voinţa ca duşmanul să nu-şi înalţe steagul întunericului în căminul vostru. (ST. 22 iulie, 1889)

11:17 Pregătind, de asemenea, pentru viaţa practică. - Sunt puţini cei care îşi fac timp să ia în consideraţie cu atenţie ce cantitate de cunoştinţe, atât despre lucrurile trecătoare cât şi despre cele veşnice, poate fi acumulată de copil în primii săi doisprezece sau cincisprezece ani. În aceşti primi ani de viaţă, copiii nu trebuie să obţină numai cunoştinţe din cărţi, ci să înveţe virtuţi esenţiale în viaţa practică; acestea din urmă n-ar trebui neglijate în favoarea celor dintâi. (MS. 43, 1900)

11:18 Moştenirea lui Napoleon. - Caracterul lui Napoleon Bonaparte a fost influenţat în foarte mare măsură de educaţia din copilărie. Instructori neînţelepţi i-au inspirat dragostea de cucerire simulând armate şi punându-l în fruntea lor drept comandant. Aici a fost pusă temelia pentru cariera lui de luptă şi vărsare de sânge. Dacă aceeaşi grijă şi efort ar fi fost direcţionate în a face din el un om bun, îmbibând inima lui tânără cu spiritul Evangheliei, cât de diferită ar fi fost istoria lui! (ST. 11 octombrie, 1910)

11:19 Hume şi Voltaire. - Este trist că Hume, scepticul, la începutul vieţii sale a crezut în Cuvântul lui Dumnezeu cu scrupulozitate. Fiind în legătură cu o societate de dezbateri, a fost numit să prezinte argumente în favoarea necredinţei. El a studiat cu seriozitate şi sârguinţă, iar mintea lui ascuţită şi activă a fost îmbibată cu denaturările scepticismului. Curând el a ajuns să creadă învăţătura lui amăgitoare şi întreaga lui viaţă a purtat, după aceea, pecetea necredinţei.

11:20 La vârsta de cinci ani, Voltaire a încredinţat memoriei o poezie păgână, iar influenţa ei vătămătoare n-a fost ştearsă niciodată din mintea lui. El a devenit unul din agenţii cei mai plini de succes ai lui Satana în a conduce pe oameni departe de Dumnezeu. Mii se vor ridica la judecată şi-l vor acuza pe necredinciosul Voltaire pentru pieirea sufletelor lor.

11:21 Prin gândurile şi simţămintele nutrite în primii ani, fiecare tânăr îşi hotărăşte istoria propriei vieţi. Obiceiurile de corectitudine, bărbăţie şi puritate formate în tânăr vor deveni o parte a caracterului şi, de obicei, vor marca drumul persoanei prin viaţă. Tinerii pot deveni vicioşi sau virtuoşi, după cum aleg. Ei pot fi renumiţi pentru fapte cinstite şi nobile, dar la fel de bine pot fi renumiţi pentru crime mari şi răutate. (ST. 11 octombrie, 1910)

11:22 Răsplata Anei. - Fiecărei mame îi sunt încredinţate ocazii de o valoare inestimabilă, interese infinit de preţioase. În timpul primilor trei ani din viaţa lui Samuel, profetul, mama lui l-a învăţat cu atenţie să deosebească între bine şi rău. Prin fiecare obiect familiar din jurul lui, ea căuta să-i în-drepte gândurile spre Creatorul. În îndeplinirea jurământului ei de a-şi preda Domnului fiul, cu mare lepădare de sine ea l-a plasat sub îngrijirea lui Eli, marele preot, ca să fie instruit pentru slujire în casa lui Dumnezeu... Educaţia lui timpurie l-a condus să aleagă a-şi menţine integritatea creştină. Ce răsplată pentru Ana! Ce îndemn la credincioşie în exemplul ei! (R and H. 8 septembrie, 1904)

11:23 Cum a fost păzită mintea lui Iosif. - În tinereţea lui Iosif, Iacov i-a predat lecţii dând expresie credinţei sale neclintite în Dumnezeu şi relatându-i mereu dovezile preţioase ale bunătăţii Lui iubitoare şi ale grijii Sale neîntrerupte. Acestea au fost exact lecţiile de care a avut nevoie în exil sau printre oameni idolatri. În timpul de probă, a pus în practică aceste lecţii. Când se afla în cea mai severă încercare, a privit la Tatăl lui ceresc în care a învăţat să se încreadă. Dacă învăţăturile şi exemplul tatălui lui Iosif ar fi fost de un caracter opus, pana inspiraţiei n-ar fi trasat niciodată pe paginile sfinte istoria integrităţii şi virtuţii ce străluceşte din caracterul lui Iosif. Impresiile timpurii făcute asupra minţii sale, i-au păzit inima în timpul ispitei cumplite şi l-a făcut să exclame: "Cum aş putea să fac un rău atât de mare şi să păcătuiesc împotriva lui Dumnezeu?" (Good Health, ianuarie, 1880)

11:24 Roada unei instruiri înţelepte. - E trist faptul că orice slăbiciune şi nehotărâre din partea mamei este repede observată de copii; în aceste momente ispititorul lucrează asupra minţii lor, făcându-i să persiste în înclinaţiile lor. Dacă părinţii şi-ar cultiva calităţile pe care trebuie să le folosească în instruirea adecvată a copiilor lor, dacă ar aşeza în mod deschis înaintea acestora regulile ce trebuie să le urmeze şi să nu tolereze a fi încălcate, Domnul ar coopera cu ei şi i-ar binecuvânta şi pe părinţi şi pe copii. (MS. 133, 1898)

11:25 La o vârstă foarte timpurie, copiii devin sensibili la influenţe demoralizatoare, dar părinţii care pretind a fi creştini nu par să discearnă răul modului lor de conducere. O, dacă ar putea ei să realizeze că direcţia dată unui copil în primii lui ani oferă caracterului o tendinţă şi formează destinul fie pentru viaţă veşnică, fie pentru moarte veşnică! Copiii sunt sensibili la impresii morale şi spirituale, iar cei educaţi înţelept în copilărie pot greşi uneori, dar nu vor merge departe pe un drum greşit. (ST. 16 aprilie, 1896)

11:26 Puterea obiceiului

11:27 Cum sunt întemeiate obiceiurile. - Numai o faptă, bună sau rea, nu formează caracterul; gândurile şi simţămintele îngăduite însă, pregătesc calea pentru fapte de acelaşi fel. (YI. 15 decembrie, 1886)

11:28 Prin repetarea unei fapte sunt statornicite obiceiurile şi este consolidat caracterul. (ST. 6 august, 1912)

11:29 Timpul de a forma obiceiuri bune. - Caracterul este format într-o mare măsură, în primii ani. Obiceiurile întemeiate atunci au mai mare influenţă decât orice dotare naturală în a face oameni, fie uriaşi, fie pitici din punct de vedere intelectual, deoarece cel mai bun talent, prin obiceiuri rele, poate fi deformat şi slăbit. Cu cât mai devreme cineva contractează obiceiuri dăunătoare, cu atât mai puternic va fi ţinut în sclavia lor şi cu atât mai sigur ele îi vor coborî standardul spiritualităţii. Pe de altă parte, dacă obiceiuri corecte şi pure sunt formate în tinereţe, vor marca de obicei calea posesorului prin viaţă. În cele mai multe cazuri s-a descoperit că aceia care în viaţa de mai târziu venerează pe Dumnezeu şi onorează dreptatea, au învăţat această lecţie înainte de a fi timpul ca lumea să-şi imprime chipul ei de păcat asupra sufletului. Adulţii sunt în general tot atât de insensibili la impresii noi cât este stânca cea tare, tinerii însă, sunt sensibili. (CTBH. p. 45)

11:30 Obiceiurile pot fi modificate, dar rareori schimbate. - Ceea ce aude şi vede un copil trasează asupra minţii delicate linii adânci, pe care nici o împrejurare din viaţa de mai târziu nu le poate şterge complet. Acum ia formă intelectul, iar sentimentele primesc orientare şi tărie. Fapte repetate într-o direcţie anumită devin obiceiuri. Acestea pot fi

11:31 modificate prin instruire severă mai târziu, în decursul vieţii, dar rareori sunt schimbate. (Good Health, ianuarie, 1880)

11:32 Odată formate, obiceiurile devin din ce în ce mai ferm imprimate asupra caracterului. Inteligenţa primeşte formă în mod continuu de la ocazii şi avantaje folosite rău sau bine. Zi de zi formăm caractere ce-i vor plasa pe elevi ca soldaţi bine disciplinaţi sub steagul Prinţului Emanuel sau ca rebeli sub steagul prinţului întunericului. În care din ele vor fi? (MS. 69, 1897)

11:33 Este necesar efort stăruitor. - Ceea ce ne aventurăm să facem o dată suntem în stare să facem mai uşor a doua oară. Obiceiurile de seriozitate, de stăpânire de sine, de economie, de hărnicie de conversaţie sănătoasă şi sensibilă, de răbdare şi de politeţe adevărată nu sunt acumulate fără supraveghere atentă şi minuţioasă asupra propriei persoane. Este mult mai uşor să devii corupt şi vicios decât să biruieşti defectele ţinând eul în stăpânire şi nutrind adevăratele calităţi. Se cere efort stăruitor dacă vrem să fie desăvârşite vreodată calităţile creştine în viaţa noastră. (4 T. p. 452)

11:34 Copiii corupţi primejduiesc pe alţii. - Părinţii temători de Dumnezeu vor chibzui şi vor plănui cu privire la felul în care să-şi educe copiii în obiceiuri corecte. Mai degrabă vor alege ei tovarăşii copiilor lor decât să-i lase să şi-i aleagă singuri. (R and H. 24 iunie, 1890) Dacă, în prima parte a copilăriei lor, nu sunt educaţi cu stăruinţă şi răbdare în mod corect, copiii îşi vor forma obiceiuri rele. Aceste obiceiuri se vor dezvolta mai târziu în viaţa lor şi-i vor corupe pe alţii. Aceia a căror minte a primit un impuls slab, care au fost sărăciţi prin influenţe greşite în cămin şi prin practici înşelătoare, duc cu ei prin viaţă obiceiuri rele. Dacă ei se decid pentru

11:35 o profesiune de credinţă, aceste obiceiuri vor fi descoperite în viaţa lor religioasă. (R and H. 30 martie, 1897)

11:36 Regele Saul, un exemplu trist. - Istoria primului împărat al lui Israel prezintă un trist exemplu al puterii obiceiurilor rele timpurii. În tinereţea lui Saul nu s-a temut şi nu l-a iubit pe Dumnezeu; acel spirit impetuos, needucat din timp să se supună, era întotdeauna gata să se revolte împotriva autorităţii divine. Cei care în tinereţea lor nutresc un respect sfânt pentru voia lui Dumnezeu şi care îşi îndeplinesc cu credincioşie datoriile în lucrul lor vor fi pregătiţi pentru o slujire mai înaltă pentru viaţa de mai târziu. Dar oamenii nu pot perverti ani de zile puterile date lor de Dumnezeu pentru ca apoi, când vor să le schimbe, să găsească aceste puteri proaspete şi libere pentru o direcţie cu totul opusă. (PP. p. 622)

11:37 Se poate ca un copil să primească învăţătură religioasă sănătoasă dar, dacă părinţii, învăţătorii sau tutorii permit caracterului său să fie direcţionat de un obicei rău, acel obicei, nebiruit, va deveni o putere dominantă şi copilul este pierdut. (5T. p. 53)

11:38 Acţiunile mici sunt importante. - Fiecare orientare a acţiunii are o importanţă şi un caracter dublu: virtuos sau vicios, bun sau rău, potrivit cu motivul ce determină acţiunea. O faptă rea, prin repetare frecventă, lasă o urmă permanentă asupra minţii făptuitorului şi, de asemenea, asupra minţii celor care sunt în legătură cu el, în orice fel de relaţie spirituală sau fizică. Părinţii sau învăţătorii care nu dau importanţă micilor incorectitudini, stabilesc acele obiceiuri în tineri. (R and H. 17 mai, 1898)

11:39 Părinţii trebuie să se ocupe cu credincioşie de sufletele încredinţate lor. Să nu-şi încurajeze copiii la mândrie, extravaganţă sau dragoste de etalare. Ei n-ar trebui să-i înveţe sau să le permită să înveţe mici pozne

11:40 ce par a fi isteţime la vârsta lor, dar pe care va trebui să le uite sau va fi necesar să fie corectaţi când sunt mai mari. (1T. p. 396)

11:41 Greşelile şi poznele mici pot părea amuzante şi poate că sunt permise şi încurajate când copilul este mic, dar, pe măsură ce creşte, ele devin dezgustătoare şi ofensatoare. (L. 1, 1877)

11:42 Obiceiurile rele sunt formate mai uşor decât cele bune. -Toată învăţătura ce poate fi însuşită nu va distruge niciodată rezultatele rele ale unei educaţii slabe în copilărie. O neglijenţă des repetată devine obicei. O faptă rea pregăteşte calea pentru alta. Obiceiurile rele sunt mai uşor formate decât cele bune şi sunt părăsite mai greu. (R and H. 5 decembrie, 1899)

11:43 Copiii mici, lăsaţi în voia lor, învaţă răul mult mai repede decât binele. Obiceiurile rele se potrivesc cel mai bine cu inima naturală a omului, iar lucrurile văzute şi auzite în pruncie şi copilărie sunt adânc imprimate în minte. (PHJ. septembrie, 1897)

11:44 Obiceiurile timpurii decid viitoarea biruinţă sau înfrângere. - Fiecare vom fi, pentru acum şi pentru veşnicie, ceea ce obiceiurile noastre ne fac să fim. Vieţile acelora care îşi formează obiceiuri corecte şi sunt credincioşi în îndeplinirea fiecărei obligaţii vor fi ca lumini strălucitoare, revărsând raze luminoase asupra cărării altora; dar dacă obiceiuri de necredincioşie sunt permise, dacă obiceiuri de slăbiciune, indolenţă şi neglijenţă sunt îngăduite a se întări, un nor mai întunecat decât miezul nopţii se va lăsa asupra posesorului în viaţa aceasta şi-l vor exclude pentru totdeauna de la viaţa viitoare. (4T. p. 452)

11:45 În copilărie şi tinereţe caracterul este cel mai sensibil. Este momentul prielnic pentru a dobândi puterea stăpânirii de sine. De la vatra focului şi de la masa familiei sunt exercitate influenţe ale căror rezultate durează cât veşnicia.

11:46 Mai mult decât orice înzestrare naturală, obiceiurile întemeiate în primii ani hotărăsc dacă un om va fi biruitor sau înfrânt în lupta vieţii. (DA. p. 101)

11:47 Studiaţi vârsta, firea şi temperamentul

11:48 Nu-i grăbiţi pe copii să iasă din copilărie. - Părinţii n-ar trebui să-i grăbească niciodată pe copiii lor să iasă din copilărie. Lăsaţi ca lecţiile date să fie de un astfel de caracter ce le va inspira inimile cu obiective înalte; dar lăsaţi-i să fie copii şi să crească cu acea simplă încredere, candoare şi sinceritate ce-i va pregăti să intre în împărăţia cerurilor. (Good Health, martie, 1880)

11:49 Există o frumuseţe corespunzătoare fiecărei perioade. - Părinţii şi învăţătorii trebuie să urmărească să cultive anumite tendinţe în tineri, astfel încât în orice etapă a vieţii ei să poată reprezenta frumuseţea potrivită acelei perioade, desfăşurând-o în mod natural, aşa cum fac florile din grădină. (Ed. p. 107)

11:50 Una din cele mai frumoase şi mai importante parabole ale Domnului Hristos este aceea a semănătorului şi a seminţei... Adevărurile ce le învaţă această parabolă erau făcute o realitate vie în propria Lui viaţă. În natura Sa fizică precum şi în cea spirituală, El a urmat ordinea divină a creşterii, ilustrată prin plantă, aşa cum doreşte să facă toţi. Deşi era Maiestatea cerului, Împăratul slavei, El a devenit un prunc în Betleem, iar pentru o vreme a fost un copilaş neajutorat în braţele mamei Sale.

11:51 În copilărie, Isus a făcut lucrările unui copil ascultător. El a vorbit şi a acţionat cu înţelepciunea unui copil şi nu a unui bărbat, cinstindu-şi părinţii, împlinind dorinţele lor, ajutându-i potrivit cu capacitatea unui copil. Dar la fiecare etapă a dezvoltării Sale, era desăvârşit,

11:52 cu graţia simplă şi naturală a unei vieţi fără păcat. Cartea Sfântă spune despre copilăria Lui: "Iar Pruncul creştea şi se întărea; era plin de înţelepciune şi harul lui Dumnezeu era peste El." Iar despre tine-reţea Lui este consemnat: "Şi Isus creştea în înţelepciune, în statură şi era tot mai plăcut înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor." Luca 2, 40; 52. (CT. p. 140, 141)

11:53 Diversitatea firilor în membrii familiei. - În mod frecvent există deosebiri evidente între firile şi caracterele din aceeaşi familie, deoarece este intenţia lui Dumnezeu ca persoane de diferite temperamente să se asocieze. În acest caz, fiecare membru al familiei ar trebui să privească cu sfinţenie sentimentele altora şi să respecte dreptul lor. Prin aceste mijloace vor fi cultivate stima şi îngăduinţa mutuală, prejudecata va fi estompată, iar punctele aspre ale caracterului, netezite. Armonia poate fi asigurată, iar îmbinarea temperamentelor variate poate fi un beneficiu pentru fiecare. (ST. 9 septembrie, 1886)

11:54 Studiaţi mintea şi caracterul fiecăruia în parte. - Fiecare copil adus pe lume, măreşte răspunderea părinţilor... Firile, tendinţele şi trăsăturile lor de caracter trebuie studiate. Puterile de discernământ ale părinţilor ar trebui să fie educate cu foarte mare atenţie ca ei să poată fi făcuţi în stare să reprime tendinţele rele şi să încurajeze impresii bune şi principii corecte.

11:55 Violenţa sau asprimea nu sunt necesare în această lucrare. Să fie cultivată stăpânirea de sine şi impresia ei lăsată asupra minţii şi inimii copilului. (MS. 12, 1898)

11:56 Este o lucrare foarte frumoasă aceea de a te ocupa de minţile omeneşti. Nu toţi copiii pot fi trataţi în acelaşi fel, căci restricţia ce trebuie pusă asupra unuia, ar zdrobi viaţa altuia. (MS. 32, 1899)

11:57 Stimulaţi trăsăturile mai slabe, reprimaţi pe cele greşite. - Există puţine minţi bine echilibrate pentru că părinţii sunt în mod păcătos neglijenţi faţă de datoria lor de a stimula trăsăturile mai slabe şi a reprima pe cele greşite. Ei nu-şi amintesc de faptul că se află sub cea mai solemnă obligaţie de a supraveghea tendinţele fiecărui copil, că este datoria lor de a-i forma pe copii cu obiceiuri bune şi moduri corecte de gândire. (ST. 31 ianuarie, 1884)

11:58 Învaţă firea fiecărui copil. - Copiii trebuie să aibă îngrijire constantă, dar nu trebuie să-i laşi să vadă că-i păzeşti tot timpul. Învaţă firea fiecăruia aşa cum este descoperită în relaţiile lor unul cu altul şi apoi caută să corectezi greşelile lor, încurajând trăsăturile opuse. Copiii trebuie să fie învăţaţi că, atât dezvoltarea puterilor intelectuale cât şi a celor fizice se află în ei înşişi; este rezultatul efortului. Ei să înveţe de timpuriu că fericirea nu este găsită în satisfacţii egoiste; ea vine ca urmare a împlinirii datoriei. În acelaşi timp, mama ar trebui să caute să-i facă fericiţi pe copiii ei. (ST. 9 februarie, 1882)

11:59 Nevoile intelectuale sunt la fel de importante ca şi cele fizice. - Unii părinţi împlinesc cu atenţie nevoile vremelnice ale copiilor lor; îi îngrijesc cu bunătate şi credincioşie în boală şi îşi consideră datoria îndeplinită. Ei greşesc aici. Lucrarea lor abia a început. Ar trebui să se aibă grijă de nevoile minţii. Se cere îndemânare pentru a aplica remediul potrivit să vindece o minte rănită.

11:60 Copiii au încercări exact la fel de grele, exact la fel de dureroase în natura lor ca cele ale persoanelor mai mari. Chiar părinţii nu se simt la fel tot timpul. Mintea le este adesea încurcată. Ei lucrează cu opinii şi simţăminte greşite. Satana îi loveşte, iar ei cedează ispitelor lui. Vorbesc pe un ton răstit şi într-un mod ce stârneşte mânie în copiii lor, iar uneori sunt exigenţi şi

11:61 nervoşi. Bieţii copii se împărtăşesc de acelaşi spirit, iar părinţii nu sunt pregătiţi să-i ajute deoarece ei au fost cauza tulburării. Uneori totul pare să meargă rău, este numai nervozitate de jur împrejur şi toţi au o zi nefericită şi grea. Părinţii dau vina pe bieţii lor copii şi îi cred foarte neascultători şi obraznici, cei mai răi copii din lume, în timp ce cauza tulburării se află în ei înşişi. (1T. p. 384)

11:62 Încurajaţi bunăvoinţa. - Mintea dezechilibrată, temperamentul iute, nervozitatea, invidia sau gelozia sunt mărturia neglijenţei părinţilor. Aceste trăsături rele de caracter aduc multă nefericire posesorului. Cât de mulţi nu reuşesc să primească de la colegi şi prieteni iubirea pe care aceştia ar putea-o avea pentru ei dacă ar fi mai amabili! Cât de mulţi creează necazuri oriunde merg şi în orice sunt angajaţi! (FE. p. 67)

11:63 Temperamentele diferite necesită disciplină diferită. - Copiii au temperamente diferite, iar părinţii nu pot da întotdeauna acelaşi fel de disciplină fiecăruia. Există diferite calităţi ale minţii şi ar trebui studiate cu rugăciune ca să poată fi modelate astfel încât să îndeplinească obiectivul destinat de Dumnezeu. (Good Health, iulie, 1880)

11:64 Mame,... luaţi-vă timp să vă cunoaşteţi copiii. Studiaţi-le natura şi temperamentul ca să ştiţi în ce fel să lucraţi cu ei. Unii au nevoie de mai multă atenţie decât alţii. (R and H. 9 iulie, 1901)

11:65 Lucrând cu copii nepromiţători. - Sunt unii copii care au nevoie de mai multă disciplină răbdătoare şi instruire binevoitoare decât alţii. Ei au primit ca moştenire trăsături de caracter defectuoase şi din cauza aceasta au nevoie de mai multă milă şi iubire. Prin

11:66 muncă stăruitoare, aceşti copii neascultători pot fi pregătiţi pentru un loc în lucrarea Maestrului. Ei s-ar putea să aibă puteri nedezvoltate care, odată trezite, îi vor face în stare s-o ia cu mult înaintea acelora de la care se aştepta mai mult. Dacă aveţi copii cu temperamente ciudate, nu lăsaţi ca, din cauza aceasta, răul descurajării să apese asupra vieţii lor... Ajutaţi-i, manifestând răbdare şi compasiune. Întăriţi-i să biruiască defectele caracterului lor, spunându-le cuvinte iubitoare şi manifestând bunătate. (CT. p. 115, 116)

11:67 Poţi instrui mai mult decât crezi. - Imediat ce mama ajunge să-L iubească pe Isus, va dori să-şi educe copiii pentru El. Poţi educa firea copiilor din primii lor ani, cu mult mai mult decât crezi. Acel Nume scump al lui Isus ar trebui să fie un cuvânt familiar. (MS. 17, 1893)

11:68 Voinţa, un factor în succes

11:69 Fiecare copil trebuie să înţeleagă puterea voinţei. - Voinţa este puterea conducătoare în natura omului, aducând toate celelalte facultăţi sub stăpânirea ei. Voinţa nu este gustul sau înclinaţia, ci puterea hotărâtoare ce lucrează în copiii oamenilor ascultarea sau neascultarea de Dumnezeu. (5T. p. 513)

11:70 Fiecare copil trebuie să înţeleagă adevărata forţă a voinţei. El ar trebui condus să vadă ce mare este responsabilitatea implicată în acest dar. Voinţa este... puterea de decizie sau de alegere. (Ed. p. 289)

11:71 Succesul vine atunci când voinţa este supusă lui Dumnezeu. - Fiecare fiinţă umană înzestrată cu raţiune are putere să aleagă binele. În fiecare experienţă a vieţii, Cuvântul lui Dumnezeu adresat nouă este: "Alegeţi astăzi cui vreţi să slujiţi." Iosua 24, 15. Fiecare îşi poate aşeza voinţa de partea voinţei lui Dumnezeu, poate alege să-L asculte, iar prin aceasta, unindu-se cu forţele divine, poate sta acolo unde nimic nu-l poate forţa să facă rău. În fiecare tânăr şi în fiecare copil există puterea de a forma, cu ajutorul lui Dumnezeu, un caracter integru, şi de a trăi o viaţă utilă.

11:72 Părintele sau învăţătorul care dă astfel de învăţături încât îl educă pe copil să fie stăpân pe sine, va fi cel mai folositor şi întotdeauna plin de succes. Pentru observatorul superficial, lucrarea lui poate părea a nu fi cea mai avantajoasă, poate să nu fie apreciată aşa de mult ca a unuia care ţine mintea şi voinţa copilului sub autoritate absolută, dar anii ce vor veni vor arăta rezultatul metodei mai bune de educaţie. (Ibid)

11:73 Nu slăbiţi, ci orientaţi voinţa copilului. - Păstraţi toată tăria voinţei, deoarece fiinţa umană are nevoie de ea în întregime, dar daţi-i orientarea potrivită. Trataţi-o cu înţelepciune şi blândeţe ca pe o comoară sacră. N-o sfărâmaţi în bucăţi, ci, prin învăţătură şi exemplu corect, modelaţi-o şi finisaţi-o cu înţelepciune până ce copilul ajunge la vârsta responsabilităţii. (CT. p. 116)

11:74 Copiii trebuie învăţaţi de timpuriu să-şi supună voinţa şi înclinaţia lor voinţei şi autorităţii părinţilor. Când părinţii le predau copiilor lor aceste lecţii, ei îi educă să se supună lui Dumnezeu, ascultând de cerinţele Sale, şi îi pregătesc să fie membri ai familiei lui Hristos. (MS. 119, 1899)

11:75 A fi îndrumat, nu zdrobit. - Studiul părinţilor şi învăţătorilor ar trebui să fie căutarea modului de a orienta dezvoltarea copilului, fără a o stânjeni prin control exagerat. Prea multă conducere este la fel de rea ca şi prea puţină. Efortul de a "frânge voinţa" unui copil este o greşeală teribilă. Minţile sunt constituite în mod diferit; în timp ce forţa poate asigura supunere exterioară, în multe cazuri rezultatul este o răzvrătire şi mai hotărâtă a inimii copilului. Chiar dacă părintele sau învăţătorul ar avea succes în câştigarea controlului pe care-l urmăreşte, rezultatul poate fi dăunător pentru copil...

11:76 Deoarece supunerea este mult mai dificilă pentru unii elevi decât pentru alţii, învăţătorul trebuie să facă ascultarea de cerinţele lui cât mai uşoară cu putinţă. Voinţa să fie îndrumată şi modelată, nu ignorată sau strivită. (Ed. 288, 289)

11:77 Îndrumă; nu mâna niciodată. - Permiteţi-le copiilor de sub îngrijirea voastră să aibă o individualitate, aşa cum aveţi şi voi. Încercaţi întotdeauna să-i ghidaţi, dar niciodată să nu-i forţaţi. (5T. p. 653)

11:78 Exersarea voinţei dezvoltă şi întăreşte mintea. - Un copil poate fi instruit în aşa fel încât să nu aibă... propria lui voinţă.

11:79 Până şi individualitatea lui poate fi contopită în cel care îi supraveghează educaţia; voinţa lui este, din toate punctele de vedere, sub conducerea voinţei învăţătorului. Copiii educaţi astfel vor fi totdeauna deficitari în energie morală şi în responsabilitate individuală. Ei nu au fost învăţaţi să acţioneze după judecată şi principiu; voinţa lor a fost stăpânită de altul, iar mintea nu le-a fost provocată ca să se poată dezvolta şi întări prin exerciţiu. Ei nu au fost orientaţi şi disciplinaţi cu respect faţă de constituţiile lor specifice şi faţă de capacităţile minţii, ca să-şi folosească puterile cele mai mari atunci când este nevoie. (CT. p. 47)

11:80 Când există o ciocnire a voinţelor. - Când copilul are o voinţă încăpăţânată, mama, dacă-şi înţelege răspunderea, va realiza că această voinţă îndărătnică este o parte a moştenirii pe care ea i-a dat-o. Ea nu va privi la voinţa lui ca la ceva ce trebuie frânt. Sunt ocazii când hotărârea mamei întâlneşte hotărârea copilului şi când voinţa fermă, matură a mamei întâlneşte voinţa fără judecată a copilului; într-un asemenea caz, ori mama conduce din cauza avantajului vârstei şi experienţei, ori voinţa ei este condusă de voinţa tânără şi nedisciplinată a copilului. Este nevoie de multă înţelepciune, căci, prin conducere neînţeleaptă, prin constrângere aspră, copilul poate fi distrus atât pentru viaţa aceasta, cât şi pentru viaţa viitoare. Totul poate fi pierdut printr-o lipsă de înţelepciune.

11:81 Ar fi de dorit ca o astfel de criză să apară cât mai rar, căci atât mama cât şi copilul vor avea o luptă grea. Se cere mare atenţie pentru a evita o astfel de problemă. Odată ce s-a intrat, însă, într-o asemenea situaţie, copilul trebuie condus să se supună înţelepciunii superioare a părintelui. Mama să-şi ţină cuvintele sub stăpânire perfectă. Să nu

11:82 fie porunci spuse cu voce tare. Nu trebuie făcut nimic ce ar dezvolta un spirit sfidător în copil. Mama să studieze cum poate lucra cu el în aşa fel încât să fie atras la Isus. Ea trebuie să se roage în credinţă ca Satana să nu fie biruitor asupra voinţei copilului. Îngeri cereşti urmăresc scena.

11:83 Mama trebuie să realizeze că Dumnezeu este ajutorul ei, că dragostea este succesul şi puterea ei. Dacă este o creştină înţeleaptă, nu va încerca să-l forţeze pe copil să se supună. Ea se va ruga; şi pe măsură ce se roagă va fi conştientă de o reînnoire a vieţii spirituale în ea însăşi. Va vedea în acelaşi timp că puterea ce lucrează în ea, lucrează şi în copil. Copilul, în loc de a fi constrâns, este îndrumat şi devine mai ascultător, iar bătălia este câştigată. Orice gând binevoitor, orice faptă răbdătoare şi orice cuvânt de restricţie înţeleaptă sunt ca nişte mere de aur în coşuleţe de argint. Mama a câştigat o biruinţă mai preţioasă decât ar putea limba să exprime. Ea a reînnoit lumina şi a mărit experienţa. "Adevărata Lumină, ce luminează pe orice om venind în lume", a supus voinţa ei. Este pace după furtună, ca strălucirea soarelui după ploaie. (L. 55, 1902)

11:84 Părinţii ar trebui să-şi păstreze sentimentele tinereţii. - Prea puţini îşi dau seama de importanţa conservării, cât de mult posibil, a sentimentelor lor din tinereţe şi de a nu deveni aspri şi lipsiţi de milă în felul lor de a fi. Lui Dumnezeu I-ar place ca părinţii să îmbine simplitatea fermecătoare a unui copil cu tăria, înţelepciunea şi maturitatea de bărbat sau femeie. Unii nu au avut niciodată o copilărie adevărată. Ei nu s-au bucurat niciodată de libertatea, simplitatea şi prospeţimea vieţii ce înmugureşte. Ei au fost certaţi şi umiliţi, respinşi şi bătuţi până ce inocenţa şi sinceritatea

11:85 copilului s-au transformat în frică, invidie, gelozie şi înşelăciune. Rareori unii ca aceştia au caracteristicile ce vor face fericită copilăria celor dragi ai lor. (Good Health, martie, 1880)

11:86 O mare greşeală. - O mare greşeală este făcută atunci când frânghiile controlului sunt aşezate în mâinile copilului şi i se permite să fie stăpân în cămin. Aceasta dă o orientare necorespunzătoare acelui lucru minunat, numit puterea voinţei. Aceasta, însă, s-a întâmplat şi va continua să se întâmple din cauză că taţii şi mamele sunt orbi în discernământul şi estimarea lor. (MS. 126, 1897)

11:87 O mamă care a cedat copilului ei plângător. - Copilul tău... are nevoie ca mâna înţelepciunii să-l îndrume corect. I s-a îngăduit să plângă pentru ceea ce voia, până ce şi-a făcut un obicei din asta. I s-a permis să plângă după tatăl lui. Alţii au povestit mereu în auzul său cum plânge el după tata până când şi-a format obiceiul să facă astfel. Dacă aş avea copilul tău, în trei săptămâni ar fi transformat. L-aş lăsa să înţeleagă că ceea ce spun eu este lege şi, cu blândeţe şi hotărâre, mi-aş fi îndeplinit scopurile. Nu mi-aş supune voinţa mea voinţei copilului. Tu ai o lucrare de făcut aici şi ai pierdut mult fiindcă nu te-ai apucat de ea mai înainte. (L. 5, 1884)

11:88 Viaţa nefericită a unui copil răsfăţat. - Orice copil care nu este disciplinat cu atenţie şi cu rugăciune va fi nefericit în timpul lui de probă şi va forma trăsături de caracter atât de neplăcute încât Domnul nu va putea să-l alăture familiei Lui din ceruri. Pentru un copil răsfăţat întreaga viaţă devine o povară greu de suportat. În încercări, în dezamăgiri, în ispite, el îşi va urma voinţa nedisciplinată şi greşit orientată. (MS. 126, 1897)

11:89 Copiii cărora li se permite să aibă propria cale nu sunt

11:90 fericiţi. Inima nesupusă nu are în ea însăşi elementele odihnei şi satisfacţiei. Mintea şi inima trebuie disciplinate şi aduse sub restricţia cuvenită, pentru ca astfel caracterul să se armonizeze cu legile înţelepte ce guvernează fiinţa noastră. Neliniştea şi nemulţumirea sunt roadele indulgenţei şi egoismului. (4T. p. 202)

11:91 Substratul multor încercări. - Experienţele triste ce s-au dovedit aşa de primejdioase pentru prosperitatea unei biserici şi care i-au făcut pe mulţi necredincioşi să se poticnească şi să se depărteze cu suspiciune şi nemulţumire se ridică de obicei dintr-un spirit nesupus şi rebel, produsul indulgenţei părinteşti în copilărie. Câte vieţi sunt spulberate, câte crime sunt comise sub influenţa unei patimi ce se aprinde repede şi care ar fi putut fi împiedicată în copilărie, când mintea era sensibilă, uşor de influenţat spre ceea ce este bine şi era supusă unei voinţe iubitoare de mamă. Educarea ineficientă a copiilor stă la temelia unui mare volum de decădere morală. (Ibid.)

11:92 Exemplificaţi principiile creştine

11:93 Copiii îi vor imita pe părinţi. - Taţi şi mame, voi sunteţi învăţători, iar copiii voştri, elevi. Tonul vocii voastre, comportamentul şi spiritul vostru sunt copiate de cei mici. (ST. 11 martie, 1886)

11:94 Copiii îşi imită părinţii; aşadar, trebuie acordată mare atenţie în a le oferi exemple corecte. Părinţii care sunt buni şi politicoşi acasă şi în acelaşi timp fermi şi categorici, vor vedea aceleaşi trăsături manifestate în copiii lor. Dacă ei sunt integri, cinstiţi şi onorabili, copiii lor se prea poate să semene cu ei în aceste particularităţi. Dacă ei Îl respectă pe Dumnezeu şi I se închină, copiii lor, instruiţi în acelaşi fel, nu vor uita, de asemenea, să-I slujească. (5T. p. 319, 320)

11:95 În familie, taţii şi mamele ar trebui să prezinte totdeauna înaintea copiilor lor exemplul pe care îl doresc să fie urmat. Ei să manifeste unul faţă de altul un respect gingaş în cuvânt, privire şi faptă. Să facă cunoscut faptul că Duhul Sfânt îi stăpâneşte, prezentând copiilor lor caracterul Domnului Isus Hristos. Puterile imitaţiei sunt tari, iar în copilărie şi tinereţe, când această capacitate are cea mai activă perioadă, înaintea tânărului trebuie aşezat un model perfect. Copiii să aibă încredere în părinţii lor şi în felul acesta să-şi însuşească lecţiile pe care părinţii doresc să le predea. (R and H. 13 martie, 1894)

11:96 Educaţi prin învăţătură şi exemplu. - Mama, în educarea copiilor ei, se află într-o continuă şcoală. În timp ce-şi învaţă copiii, ea însăşi învaţă zilnic. Lecţiile ce le predă copiilor ei în stăpânire de sine

11:97 trebuie să fie practicate de ea însăşi. Lucrând cu diferite minţi şi stări sufleteşti ale copiilor ei, ea are nevoie de puteri receptive ascuţite, altfel va fi în primejdie de a judeca greşit şi de a proceda cu părtinire cu copiii. Ea ar trebui să practice legea bunătăţii în viaţa de familie dacă vrea să aibă copii politicoşi şi buni. Astfel ei repetă zilnic lecţiile prin învăţătură şi exemplu. (PHJ. iunie, 1890)

11:98 Profesorii, la şcoală, vor face ceva pentru a-i educa pe copiii voştri, dar exemplul vostru va face mai mult decât poate fi îndeplinit prin orice alte mijloace. Conversaţia voastră, felul în care vă organizaţi problemele de afaceri, ceea ce vă place şi ce nu, toate ajută la modelarea caracterului. Firea binevoitoare, autocontrolul, stăpânirea de sine, curtoazia pe care copilul le vede în tine, vor fi lecţii zilnice pentru el. Ca şi timpul, această educaţie merge întotdeauna înainte, iar tendinţa acestei şcoli de fiecare zi ar trebui să facă din copilul tău ceea ce el trebuie să fie. (R and H. 27 iunie, 1899)

11:99 Ai grijă să nu fi nepoliticos cu copiii tăi... Cere ascultare şi nu-ţi îngădui să vorbeşti neglijent cu ei, pentru că manierele şi cuvintele tale sunt manualul lor. Ajută-i cu blândeţe şi gingăşie în această perioadă din viaţa lor. Lasă ca razele prezenţei tale să le lumineze inimile. Fetele şi băieţii în creştere sunt foarte sensibili şi, prin asprime, le poţi deteriora întreaga viaţă. Fiţi atente, mame, să nu certaţi cu severitate, căci aceasta nu ajută niciodată. (MS. 127, 1898)

11:100 Părinţii să fie modele ale stăpânirii de sine. - Copiii trebuie să fie, pe cât posibil, cât mai feriţi de frământare. În consecinţă, mama să fie calmă şi fără grabă, liberă de orice repeziciune şi pripeală nervoasă. Aceasta este o şcoală a disciplinei pentru ea, ca şi pentru copil. În timp ce-i învaţă

11:101 pe cei mici lecţia lepădării de sine, ea se educă să fie un tipar pentru copiii ei. În timp ce lucrează solul inimii lor cu interes plin de delicateţe pentru a putea supune înclinaţiile naturale păcătoase, ea cultivă în cuvintele şi comportarea ei darurile Duhului. (MS. 43, 1900)

11:102 O biruinţă câştigată asupra ta însuţi, va fi de o mare valoare şi încurajare pentru copiii tăi. Poţi sta pe o poziţie avantajoasă spunând: eu sunt proprietatea lui Dumnezeu; sunt clădirea lui Dumnezeu. Mă aşez sub mâna Lui să fiu format după asemănarea divină, ca să pot fi conlucrător cu Dumnezeu în modelarea minţii şi caracterului copiilor mei aşa încât să fie mai uşor pentru ei să umble în căile Domnului... Taţi şi mame, când ajungeţi să vă stăpâniţi pe voi înşivă, veţi câştiga mari biruinţe în stăpânirea copiilor voştri. (L. 75, 1898)

11:103 Roadele stăpânirii de sine. - Părinţi, de fiecare dată când vă pierdeţi controlul de sine, când vorbiţi şi acţionaţi cu nerăbdare, păcătuiţi împotriva lui Dumnezeu. Îngerul raportor scrie fiecare cuvânt neatent şi lipsit de răbdare adresat lor, fără băgare de seamă sau în glumă; el notează fiecare cuvânt ce nu este curat şi înalt, ca o pată pe caracterul vostru creştin. Vorbiţi cu bunăvoinţă copiilor voştri. Amintiţi-vă cât de sensibili sunteţi voi şi cât de puţin puteţi suporta să fiţi mustraţi. Nu aşezaţi asupra lor ceea ce nici voi nu puteţi purta, căci ei sunt mai slabi decât voi şi nu pot să suporte aşa de mult. Roadele stăpânirii de sine, chibzuinţei şi ostenelii voastre vor fi însutite.

11:104 Lăsaţi cuvintele voastre plăcute şi voioase să fie ca razele de soare în cămin. (ST. 10 aprilie, 1884)

11:105 Dacă părinţii aşteaptă din partea copiilor să fie corecţi şi să facă ce este bine, ei înşişi trebuie să fie corecţi în teorie şi în practică. (Good Health, ianuarie, 1880)

11:106 Copiii sunt influenţaţi de comportamentul pretinşilor creştini. - Există copii care au fost învăţaţi de mici să ţină sabatul. Unii din aceştia sunt copii foarte buni, credincioşi faţă de datorie în ceea ce priveşte chestiunile vremelnice, dar ei nu simt nici o convingere de păcat şi nevoie de pocăinţă. Unii ca aceştia sunt într-o condiţie primejdioasă. Ei privesc la comportamentul şi eforturile pretinşilor creştini. Văd pe unii care fac o înaltă mărturisire de credinţă dar care nu sunt creştini conştiincioşi, şi ei îşi compară propriile vederi şi acţiuni cu aceste pietre de poticnire; şi, fiindcă nu există vreo manifestare exterioară a păcatelor în vieţile lor, se măgulesc că sunt aproape perfecţi. (4T. p. 40)

11:107 Învăţătura Scripturii nu are un efect mai mare asupra tineretului din cauza atâtor părinţi şi învăţători ce pretind a crede Cuvântul lui Dumnezeu în timp ce vieţile lor îi tăgăduiesc puterea. Câteodată tinerii sunt făcuţi să simtă puterea Cuvântului. Ei văd scumpătatea iubirii lui Hristos. Văd frumuseţea caracterului Său şi posibilităţile unei vieţi predate în serviciul Lui. Dar, în contrast, văd viaţa acelora care pretind a respecta învăţăturile lui Dumnezeu. (Ed. p. 259)

11:108 Părinţii trebuie să spună "NU" ispitei. - Mame, neurmând practicile lumii, puteţi aşeza înaintea copiilor voştri un exemplu de credincioşie faţă de Dumnezeu şi aşa îi învăţaţi să spună nu. Spuneţi-le copiilor voştri ce înseamnă învăţătura: "Dacă nişte păcătoşi vor să te amăgească, nu te lăsa câştigat de ei." Dar dacă vreţi ca ei să fie capabili să spună nu ispitei, voi înşivă trebuie să fiţi în stare să spuneţi nu. Acest lucru este la fel de necesar pentru adult, ca şi pentru copil. (R and H, 31 martie, 1891)

11:109 Exemplificaţi blândeţea. - Părinţi, fiţi buni şi blânzi cu copiii voştri, şi ei vor învăţa blândeţea. Să

11:110 demonstrăm în familiile noastre că suntem creştini. Eu consider fără valoare credinţa ce nu este demonstrată în viaţa de cămin prin amabilitate, răbdare şi dragoste. (MS. 97, 1909)

11:111 Fiţi cu băgare de seamă la tonul vocii la fel ca şi la cuvinte. - Nu lăsaţi nici un cuvânt iritat, aspru sau repezit să vă scape de pe buze. Harul lui Hristos aşteaptă să fie cerut de voi. Spiritul Lui vă va lua în stăpânire mintea şi conştiinţa, dirijându-vă cuvintele şi faptele. Nu vă pierdeţi niciodată respectul de sine prin cuvinte pripite şi necugetate. Vedeţi să vă fie cuvintele curate şi conversaţia sfântă. Daţi copiilor voştri un exemplu a ceea ce doriţi ca ei să fie... Să fie pace, cuvinte plăcute şi înfăţişare voioasă. (L. - Scrisoarea 28, 1890)

11:112 Părinţii nu-şi pot lua un aer de stăpân fără să-şi asume, în acelaşi timp şi riscuri. Ei nu trebuie să arate un spirit de stăpân, criticând şi căutând greşeli. Cuvintele şi tonul cu care le rostesc sunt lecţii pentru copiii lor, fie spre bine, fie spre rău. Taţilor şi mamelor, dacă de pe buzele voastre ies cuvinte mincinoase, vă învăţaţi copiii să vorbească în acelaşi fel, iar influenţa purificatoare a Duhului Sfânt este făcută fără efect. Este esenţial să faci mereu binele, cu răbdare, dacă vrei să-ţi îndeplineşti datoria faţă de copiii tăi. (L. 8a, 1896)

11:113 Părinţii sunt agenţii lui Dumnezeu în modelarea caracterului. - Mintea copiilor voştri capătă formă, sentimentele şi caracterele se modelează, dar după ce tipar? Părinţii să-şi aducă aminte că sunt intermediari în aceste tranzacţii şi în timp ce dorm, poate, în mormânt, lucrarea rămasă în urma lor dăinuieşte şi va da o mărturie despre ei: bună sau rea. (PHJ. iunie, 1890)

11:114 Imprimând chipul Celui Divin. - Voi trebuie să instruiţi, să avertizaţi şi să sfătuiţi, amintindu-vă întotdeauna că

11:115 privirea, cuvintele şi faptele voastre se află într-o relaţie directă cu calea viitoare a celor dragi ai voştri. Lucrarea voastră nu este de a picta o formă a frumuseţii pe pânză sau de a o dăltui în marmoră, ci de a imprima asupra unui suflet omenesc chipul Celui Divin. (ST. 25 mai, 1882)

Printable Mode

Seek to any passage:


Book:
Chapter:
Paragraph:

Search the text:


Search in:
Terms:
Case insensitive:


Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here. Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.

Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.

1. Install a Zip Utility from Android Market.

2. Install a File Manager from Android Market.

3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.

4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).

5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.

6. Launch PhoneMe from your smartphone.

7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.

8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.


How to install the application in Java Mobile enabled phones

It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP) technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.

A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).

The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version. Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain the software to be installed on your mobile phone.

I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing, to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.

There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor) files. These JAD files has to be uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).

There are different methods to download the applications in your mobile phone as follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid

Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of the software.


1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
 

If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is enough to access https://biblephone.intercer.net/wap/  from the browser of the mobile phone, and to access the desired Bible version, and then to make an option about MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more). After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile phone.

Many phones have only this option for installing JAVA appplications.

2. By using the infrared port of the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.

If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared port of the computer (preferable laptop).

c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g. on the games or applications directories). After you made this selection, the file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have larger fonts, full screen display etc.

3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check if exists).

4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
On this case the steps are as follows:

a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next, you will start the synchronization / data transfer application and download the JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in the games or applications directories. Next, you will have to select for run the JAR desired file.

5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to download and run Java applications.


Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific models.

Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).

Multilingual Online Ebooks

It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.


Select another version:



Source: Text from read this link, compiled by biblephone2008@gmail.com





free counters

Locations of visitors to this page






If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here. May God bless you in studying the Holy Scriptures.



Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: