Printable ModeÎndrumarea copilului, 10
|
10:1 SECŢIUNEA VIII 10:2 Datoria supremă - dezvoltarea caracterului 10:3 Importanţa caracterului 10:4 Singura comoară ce poate fi luată din această lume. - Un caracter format în conformitate cu modelul divin este singura comoară pe care o putem lua cu noi din lumea aceasta în următoarea. Cei care sunt sub învăţătura lui Hristos în această lume, vor lua cu ei în curţile cereşti orice cunoştinţă divină. În cer va trebui să ne perfecţionăm în mod continuu. Cât de importantă este atunci dezvoltarea caracterului în această viaţă. (COL. p. 332) 10:5 Adevăratul caracter este o calitate a sufletului. - Capacitatea intelectuală şi geniul nu înseamnă caracter, deoarece acestea sunt adesea posedate de aceia care au un caracter departe de a fi numit bun. Reputaţia nu este caracter. Adevăratul caracter este o calitate a sufletului, ce se dă pe faţă în comportament. (YI. 3 noiembrie, 1886) 10:6 Un caracter bun este un capital de o valoare mai mare decât aurul sau argintul. El nu este afectat de temeri sau de eşecuri, iar în acea zi când avuţiile pământeşti vor trece, el va aduce beneficii bogate. Integritatea, fermitatea şi perseverenţa sunt calităţi pe care toţi ar trebui să caute să le cultive în mod sârguincios; deoarece ele îmbracă pe posesor cu o putere irezistibilă - o putere ce-l întăreşte să facă binele, să reziste răului şi să suporte împotrivirea. (CT. p. 225, 226) 10:7 Cele două elemente esenţiale. - Tăria de caracter constă în două lucruri: puterea voinţei şi puterea stăpânirii de sine. Mulţi tineri înţeleg greşit tăria de caracter ca fiind pasiunea puternică şi nestăpânită; dar adevărul este că cel stăpânit de patimi este un om slab. Adevărata măreţie şi nobleţe a omului este măsurată prin puterile lui de a-şi supune simţămintele şi nu prin puterea ce o au simţămintele 10:8 asupra lui. Cel mai tare om este acela care, deşi sensibil la abuz, îşi va reţine patima şi-şi va ierta duşmanii. (Id. p. 222) 10:9 Mai necesar decât înfăţişarea exterioară. - Dacă s-ar fi considerat tot atât de important ca tineretul să posede un caracter frumos şi o fire binevoitoare după cum este considerat ca ei să imite modele lumii în îmbrăcăminte şi comportament, am vedea sute acolo unde astăzi este unul, venind pe scena vieţii pregătiţi să exercite o influenţă înnobilatoare asupra societăţii. (FE. p. 69) 10:10 Dezvoltarea caracterului este lucrarea unei vieţi. - Formarea caracterului este lucrarea unei vieţi întregi şi este pentru veşnicie. Ce schimbare ar avea loc dacă toţi ar putea să-şi dea seama de aceasta şi dacă s-ar trezi la gândul că noi ne hotărâm în mod individual propriul destin pentru viaţa veşnică sau pentru ruină veşnică! Cât de diferit ar fi petrecut acest timp de probă şi cât de diferite ar fi caracterele ce populează lumea noastră! (YI. 19 februarie, 1903) 10:11 Dezvoltare şi creştere. - Încolţirea seminţei reprezintă începutul vieţii spirituale, iar dezvoltarea plantei este un simbol al dezvoltării caracterului. Nu poate exista viaţă fără creştere. Planta trebuie sau să crească sau să moară. După cum creşterea ei este tăcută şi imperceptibilă dar continuă, tot la fel este şi creşterea caracterului. La fiecare etapă a dezvoltării, viaţa noastră poate fi perfectă; şi totuşi va exista înaintare continuă dacă este îndeplinit planul lui Dumnezeu pentru noi. (Ed. p. 105, 106) 10:12 Caracterul este secerişul vieţii. - Recolta vieţii este caracterul, iar acesta ne hotărăşte destinul, atât pentru viaţa aceasta cât şi pentru viaţa viitoare. Recolta este o înmulţire a seminţei semănate. Fiecare sămânţă aduce rod după soiul ei. Aşa este şi cu trăsăturile de caracter pe care le nutrim. Egoismul, 10:13 iubirea de sine, părerea bună despre sine, îngăduinţa de sine se înmulţesc, iar sfârşitul este nenorocire şi ruină. "Cine seamănă în firea lui pământească, va secera din firea pământească putrezirea; dar cine seamănă în Duhul, va secera din Duhul viaţa veşnică." Galateni 6, 8. Iubirea, mila şi bunătatea aduc roada binecuvântării, un seceriş care este nepieritor. (Id. p. 109) 10:14 Cea mai mare dovadă a creştinătăţii. - Dacă mamele creştine ar dărui societăţii copii cu integritate de caracter, cu principii ferme şi cu o ţinută morală sănătoasă, ea ar îndeplini cea mai importantă din toate lucrările misionare. Copiii lor, educaţi în mod desăvârşit să-şi ocupe locul în societate, sunt cea mai mare dovadă a creştinătăţii ce poate fi dată lumii. (PHJ. iunie, 1890) 10:15 Influenţa unui copil instruit cum trebuie. - Niciodată n-a fost încredinţată muritorilor o lucrare mai înaltă decât aceea de formare a caracterului. Copiii nu trebuie să fie doar educaţi, ci şi instruiţi cât mai bine; şi cine poate spune viitorul unui copil în creştere sau al unui tânăr? Faceţi ca cea mai mare atenţie să fie acordată creşterii copiilor voştri. Un copil disciplinat cum se cuvine în învăţătura adevărului, care are dragostea şi frica de Dumnezeu împletite în caracter, va avea în lume o putere spre bine ce nu poate fi estimată. (ST. 13 iulie, 1888) 10:16 Cum este format caracterul 10:17 Obţinut prin efort perseverent şi neobosit. - Caracterul nu vine din întâmplare. El nu este determinat de o izbucnire a temperamentului şi de un pas în direcţia greşită. Este repetarea unui fapt ce-l face să devină obicei şi modelează caracterul spre bine sau spre rău. Caractere drepte pot fi formate numai prin efort perseverent şi neobosit, prin îmbunătăţirea fiecărui talent încredinţat şi a fiecărei capacităţi spre slava lui Dumnezeu. În loc de a face aceasta, mulţi îşi permit să fie purtaţi oriunde poate să-i ducă impulsul sau circumstanţele. Aceasta nu este din cauză că duc lipsă de material bun, ci fiindcă nu realizează că Dumnezeu vrea ca ei să facă tot ce pot mai bine în tinereţe. (YI. 27 iulie, 1899) 10:18 Prima noastră datorie faţă de Dumnezeu şi faţă de semenii noştri constă în dezvoltarea de sine. Fiecare facultate cu care ne-a înzestrat Creatorul trebuie cultivată până la cel mai înalt grad de perfecţiune pentru a putea fi în stare să facem cea mai mare parte din binele de care suntem capabili. Ca să ne curăţim şi rafinăm caracterele, avem nevoie de harul dat de Hristos, ce ne va face în stare să vedem şi să ne corectăm deficienţele şi să ne îmbunătăţim calităţile caracterului. (PHJ. aprilie, 1890) 10:19 Cultivând puterile date de Dumnezeu. - Într-o mare măsură, fiecare este arhitectul propriului caracter. Cu fiecare zi, construcţia se apropie tot mai mult de terminare. Cuvântul lui Dumnezeu ne avertizează să luăm seama cum zidim şi clădirea noastră să aibă temelia pe Stânca veşnică. Vine timpul când lucrarea noastră va sta descoperită chiar aşa cum este. Acum este vremea ca toţi să 10:20 cultive puterile date Dumnezeu, ca să-şi poată forma caractere pentru folosinţă aici şi pentru o viaţă mai înaltă după aceea. 10:21 Credinţa în Hristos ca Mântuitor personal va da tărie şi soliditate caracterului. Aceia care au credinţă adevărată în Hristos vor fi raţionali, amintindu-şi că ochiul lui Dumnezeu este asupra lor, că Judecătorul tuturor oamenilor cântăreşte valoarea morală şi că inteligenţe cereşti urmăresc cu atenţie să vadă ce fel de caracter este dezvoltat. (CT. p. 223) 10:22 Este influenţat de fiecare faptă. - Fiecare acţiune a vieţii, oricât de lipsită de importanţă, are influenţa ei în formarea caracterului. Un caracter bun este mai preţios decât averi lumeşti şi lucrarea de formare a lui este cea mai nobilă lucrare în care se poate angaja omul. 10:23 Caracterele formate de împrejurări sunt schimbătoare şi discordante - o mulţime de contraste. Posesorii lor nu au nici un obiectiv înalt în viaţă. Ei nu au o influenţă înnobilatoare asupra caracterului altora. Ei sunt fără ţintă şi fără putere. (4 T. p. 657) 10:24 Desăvârşit prin urmarea Modelului lui Dumnezeu. - Dumnezeu aşteaptă ca noi să zidim caractere în conformitate cu Modelul aşezat înaintea noastră. Trebuie să punem cărămidă peste cărămidă, adăugând har peste har, găsind punctele noastre slabe şi corectându-le potrivit cu indicaţiile date. Când se vede o fisură în pereţii unei case, ştim că ceva nu este în regulă cu clădirea. În zidirea caracterelor noastre adesea sunt văzute fisuri. Dacă aceste defecte nu sunt reparate, casa va cădea când furtuna încercării va bate asupra ei. (YI. 25 octombrie, 1900) 10:25 Dumnezeu ne dă tărie, putere de judecată şi timp pentru ca să clădim caractere pe care să-Şi poată pune 10:26 pecetea aprobării. El doreşte ca fiecare copil al Său să construiască un caracter nobil, săvârşind fapte curate şi înălţătoare, ca la sfârşit să poată prezenta o structură simetrică, un templu frumos, preţuit de om şi de Dumnezeu. 10:27 În formarea caracterului trebuie să clădim pe Hristos. El este temelia sigură, o temelie ce nu poate fi clintită niciodată. Furtuna ispitei şi încercării nu poate clătina clădirea consolidată pe Stânca veşnică. 10:28 Cel ce ar vrea să crească, să devină o construcţie frumoasă pentru Domnul, trebuie să cultive fiecare putere a fiinţei sale. Numai prin folosirea corectă a talentelor se poate caracterul dezvolta armonios. În felul acesta punem la temelie ceea ce este reprezentat în Cuvânt ca fiind aur, argint şi pietre scumpe - material ce va trece testul focului purificator al lui Dumnezeu. În zidirea caracterelor noastre, Domnul Hristos ne este exemplul. (YI. 16 mai, 1901) 10:29 Trebuie opusă rezistenţă ispitei. - Viaţa lui Daniel este o ilustraţie inspirată a ceea ce constituie un caracter sfinţit. Ea prezintă o lecţie pentru toţi şi în special pentru tineri. O ascultare strictă de cerinţele lui Dumnezeu este binefăcătoare sănătăţii trupului şi minţii. (FE. p. 80) 10:30 Părinţii l-au instruit pe Daniel în copilărie, în obiceiuri de strictă cumpătare. L-au învăţat că trebuia să se conformeze legilor naturii în toate obiceiurile lui; că ceea ce mânca şi bea avea o directă influenţă asupra naturii sale fizice, intelectuale şi morale şi că era răspunzător înaintea lui Dumnezeu pentru capacităţile sale; că le-a primit ca pe un dar de la Dumnezeu şi nu trebuia, acţionând într-un mod sau altul, să le micşoreze sau să le paralizeze. Ca rezultat al acestei învăţături, legea lui Dumnezeu era înălţată în mintea lui şi adorată în inima lui. În timpul primilor ani de captivitate, Daniel trecea printr-o experienţă impusă ce trebuia să-l 10:31 familiarizeze cu strălucirea de la curte, cu ipocrizia şi cu păgânismul. Cu adevărat, ciudată şcoală să-l pregătească pentru o viaţă de seriozitate, hărnicie şi credincioşie! Şi totuşi el a trăit necorupt de atmosfera de care era înconjurat. 10:32 Daniel şi tovarăşii lui s-au bucurat de beneficiile unei instruiri şi educaţii corecte în primii ani de viaţă, dar aceste avantaje singure nu i-ar fi făcut ceea ce erau. A venit timpul când trebuiau să acţioneze pentru ei înşişi, când viitorul lor depindea de propria alegere. Atunci ei au hotărât să rămână credincioşi lecţiilor primite în copilărie. Frica de Dumnezeu, care este începutul înţelepciunii, era temelia măreţiei lor. Spiritul Lui a întărit fiecare obiectiv sincer şi fiecare decizie nobilă. (MS. 132, 1901) 10:33 Ţinta trebuie să fie înaltă. - Dacă tinerii de astăzi ar vrea să stea cum a stat Daniel, ar trebui să pună la lucru fiecare nerv şi muşchi spiritual. Domnul nu doreşte ca ei să rămână începători, ci să atingă cea mai înaltă treaptă a scării, ca de pe ea să poată păşi în împărăţia lui Dumnezeu. (YI. 27 iulie, 1899) 10:34 Dacă tinerii ar aprecia în mod corect această problemă importantă a dezvoltării caracterului, ar vedea necesitatea îndeplinirii lucrării lor în aşa fel încât aceasta să reziste testului cercetării înaintea lui Dumnezeu. Cel mai umil şi mai slab, prin efort perseverent în a rezista ispitei şi în a căuta înţelepciune de sus, poate atinge înălţimi ce acum par imposibile. Aceste realizări nu pot veni fără un scop bine determinat de a fi credincios în îndeplinirea datoriilor mici. Se cere atenţie continuă ca trăsăturile necinstite să nu fie lăsate să se întărească. Tineretul poate avea putere morală căci Isus a venit în lume ca să poată fi exemplul nostru şi să dea tinerilor şi celor de orice vârstă ajutor divin. (YI. 3 noiembrie, 1886) 10:35 Sfatul şi mustrarea trebuie luate în seamă. - Cei care au defecte în caracter, în comportare, în obiceiuri şi practici, trebuie să dea atenţie sfatului şi observaţiei. Această lume este atelierul lui Dumnezeu şi fiecare piatră ce poate fi folosită în templul ceresc trebuie cioplită şi şlefuită până devine o piatră încercată şi scumpă, potrivită pentru locul său în clădirea Domnului, dar dacă refuzăm să fim instruiţi şi disciplinaţi, vom fi ca pietrele neşlefuite, iar la sfârşit vom fi aruncaţi deoparte ca nefolositori. (YI. 31 august, 1893) Poate fi nevoie de mult lucru la zidirea caracterului tău, poate că eşti o piatră aspră ce trebuie netezită şi lustruită înainte de a putea ocupa un loc în templul lui Dumnezeu. Nu trebuie să fii surprins dacă, folosind ciocanul şi dalta, Dumnezeu îţi taie colţurile ascuţite ale caracterului până ce eşti pregătit să ocupi locul pe care El îl are pentru tine. Nici o fiinţă omenească nu poate efectua această lucrare. Ea poate fi făcută numai de Dumnezeu. Şi fii sigur că El nu va da nici o lovitură inutilă. Fiecare lovitură este dată cu iubire, pentru fericirea ta veşnică. El cunoaşte slăbiciunile tale şi lucrează ca să repare, nu ca să distrugă. (7 T. p. 264) 10:36 Răspunderea părintească în formarea caracterului 10:37 O însărcinare divină către părinţi. - Dumnezeu le-a dat părinţilor lucrarea de a forma caracterele copiilor lor după Modelul divin. Prin harul Său, ei pot îndeplini însărcinarea; dar se va cere efort răbdător şi stăruitor şi nu mai puţină fermitate şi hotărâre pentru a îndruma voinţa şi a reţine pasiunile. Un ogor părăsit produce doar spini şi mărăcini. Cel care ar vrea să asigure o recoltă pentru folosinţă sau pentru frumuseţe, trebuie să prepare solul şi să semene sămânţa, apoi să sape în jurul vlăstarelor tinere, smulgând buruienele şi afânând pământul, iar plantele preţioase vor înflori şi îi vor răsplăti în mod bogat grija şi munca. (ST. 24 noiembrie, 1881) 10:38 Dezvoltarea caracterului este cea mai importantă lucrare încredinţată vreodată fiinţelor omeneşti şi studierea ei cu sârguinţă n-a fost, niciodată mai înainte, aşa de importantă ca acum. Nici o generaţie dinaintea noastră n-a fost chemată să întâmpine probleme aşa de importante; niciodată până acum, tinerii şi tinerele n-au fost confruntaţi cu pericole aşa de mari cum sunt confruntaţi astăzi. (Ed. p. 225) 10:39 Aici este lucrarea voastră, părinţi: de a dezvolta caracterele copiilor voştri în armonie cu învăţăturile Cuvântului lui Dumnezeu. Această lucrare trebuie să ocupe primul loc, pentru că aici sunt implicate interese veşnice. Formarea caracterelor copiilor voştri are o mai mare importanţă decât cultivarea fermelor, este mai vitală decât clădirea caselor în care să locuiţi, mai urgentă decât întreprinderea oricărui fel de afacere sau profesie. (ST. 10 septembrie, 1894) 10:40 Căminul, locul cel mai bun pentru dezvoltarea caracterului. - Nici şcoala bisericii, nici colegiul nu oferă ocaziile din cămin de a aşeza clădirea caracterului unui copil pe temelia cea adevărată. (CT. p. 162) 10:41 Caracterele deformate trebuie îndreptate. - Cei care nu-şi îndreaptă caracterul strâmb în viaţa aceasta, nu au parte de viaţa viitoare, nemuritoare. O, cât de important este pentru tineret să ţină calea dreaptă! Părinţii au o parte importantă în această problemă. Asupra lor apasă responsabilitatea sacră a educării copiilor pentru Dumnezeu. Lor le-a fost dată lucrarea de a-i ajuta pe cei mici ai lor să-şi formeze caractere ce le va câştiga intrarea în curţile de sus. (L. 78, 1901) 10:42 Părinţi, nu vă poticniţi aici. - Părinţi, de dragul lui Hristos, nu vă poticniţi în cea mai importantă lucrare a voastră, aceea a modelării caracterelor copiilor pentru acum şi pentru veşnicie. O greşeală din partea voastră în neglijarea instrucţiunilor date cu credincioşie sau în îngăduirea acelei afecţiuni neînţelepte ce vă face orbi faţă de defectele lor şi vă împiedică de a le da restricţiile cuvenite, le va aduce ruina. Calea voastră poate da o direcţie greşită întregii lor cariere viitoare. Voi hotărâţi în locul lor ce vor fi şi ce vor face pentru Hristos, pentru oameni şi pentru propriile lor suflete. 10:43 Purtaţi-vă cinstit şi cu credincioşie faţă de copiii voştri. Lucraţi cu curaj şi cu răbdare. Nu vă temeţi de nici o împotrivire, nu cruţaţi timp sau muncă, greutate sau suferinţă. Viitorul copiilor voştri va mărturisi despre caracterul lucrării voastre. Credincioşia voastră faţă de Domnul Hristos poate fi exprimată în caracterul simetric al copiilor voştri mai bine decât pe orice altă cale. Ei sunt proprietatea lui Hristos, cumpăraţi cu propriul Său sânge. Dacă influenţa lor este în întregime de partea Domnului Hristos, ei sunt 10:44 colaboratorii Lui, ajutându-i pe alţii să găsească drumul vieţii. Dacă neglijaţi lucrarea încredinţată de Dumnezeu, modul vostru neînţelept de disciplină îi plasează între aceia care se despart de Hristos şi întăresc împărăţia întunericului. (5 T. p. 39, 40) 10:45 O casă curată dar copii needucaţi. - Am văzut o mamă al cărei ochi critic putea să discearnă orice imperfecţiune în aranjarea mobilei din casa ei şi care era foarte minuţioasă să-şi aibă curăţenia cu desăvârşire terminată la o anumită oră pe care şi-a fixat-o şi o făcea frecvent cu preţul sănătăţii fizice şi spirituale, în timp ce copiii ei erau lăsaţi să alerge în stradă şi să obţină educaţia străzii. Aceşti copii creşteau nepoliticoşi, egoişti, obraznici şi neascultători. Mama, cu toate că avea servitoare plătită, era aşa de mult angajată în grijile casnice încât nu-şi putea face timp să-şi educe copiii cum se cuvine. I-a lăsat să crească cu caractere deformate, needucaţi şi neinstruiţi. N-am putea să credem decât că gustul fin al mamei nu a fost exersat în direcţia cea bună, altfel ea ar fi văzut necesitatea modelării minţii şi manierelor copiilor ei şi nevoia educării lor astfel încât să aibă caractere simetrice şi temperamente plăcute. 10:46 Dacă mama ar fi lăsat pe plan secundar aceste lucruri cărora le-a permis să-i solicite atenţia în primul rând, ea ar fi privit instruirea fizică, intelectuală şi morală a copiilor ei ca fiind de o importanţă aproape inestimabilă. Cine îşi asumă răspunderea de mamă trebuie să se simtă sub cea mai solemnă obligaţie faţă de Dumnezeu şi faţă de copiii ei, de a-i educa în aşa fel încât ei să aibă o dispoziţie binevoitoare şi afectuoasă, să fie curaţi în principii morale, rafinaţi în gust şi plăcuţi în caracter. (ST. 5 august, 1875) 10:47 Numai prin Duhul Domnului. - Ne vom considera capabili să ne modelăm vieţile şi caracterele pentru a intra pe porţile slavei? N-o putem face. Noi suntem dependenţi în fiecare moment de Duhul lui Dumnezeu care acţionează asupra noastră şi asupra copiilor noştri. (MS. 12, 1895) 10:48 Dacă părinţii ar vrea să vadă o stare de lucruri diferită în familia lor, să se consacre ei înşişi în întregime lui Dumnezeu, iar Domnul va găsi căi şi mijloace prin care o transformare poate avea loc în casele lor. (MS. 151, 1897) 10:49 Partea lui Dumnezeu şi a voastră. - Părinţi creştini, vă implor să vă treziţi... Dacă vă neglijaţi datoria şi vă sustrageţi de la răspunderea voastră, aşteptând ca Domnul să facă lucrul vostru, veţi fi dezamăgiţi. Când aţi făcut cu credincioşie tot ce s-a putut, aduceţi-i pe copiii voştri la Isus şi cu credinţă stăruitoare mijlociţi pentru ei. Domnul va fi ajutorul vostru; El va lucra cu eforturile voastre; în puterea Lui veţi câştiga biruinţa... 10:50 Când părinţii vor manifesta un astfel de interes pentru copiii lor încât Dumnezeu să-i poată avea, El le va asculta rugăciunile şi va lucra cu eforturile lor; dar Dumnezeu nu intenţionează să facă lucrarea ce le-a încredinţat-o părinţilor. (R and H. 13 septembrie, 1881) 10:51 Creatorul te va ajuta. - Mamelor, amintiţi-vă că în lucrarea voastră Creatorul universului vă va da ajutor. Prin tăria Lui şi în Numele Său vă veţi conduce copiii să fie biruitori. Învăţaţi-i să privească la Domnul pentru putere. Spuneţi-le că El aude rugăciunile lor. Învăţaţi-i să biruiască răul prin bine. Învăţaţi-i să exercite o influenţă ce înalţă şi înnobilează. Conduceţi-i să se unească cu Dumnezeu şi atunci vor 10:52 avea tărie să reziste celei mai puternice ispite. Atunci vor primi răsplata biruitorului. (R and H. 9 iulie, 1901) 10:53 Mântuitorul îndurător veghează asupra voastră cu dragoste şi milă, gata să vă asculte rugăciunile şi să vă dea ajutorul de care aveţi nevoie în lucrarea vieţii voastre. Dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, credincioşia şi facerea de bine sunt elementele caracterului creştin. Aceste preţioase daruri sunt roade ale Duhului. Ele sunt coroana şi scutul creştinului. (PHJ. septembrie, 1890) 10:54 Un cuvânt de încurajare către cei care au greşit. - Cei care şi-au educat copiii într-un mod nepotrivit nu trebuie să dispere; să se întoarcă la Dumnezeu şi să caute adevăratul spirit al ascultării şi vor fi în stare să facă reforme hotărâte. Supunându-vă obiceiurile faţă de principiile salvatoare ale legii sfinte a lui Dumnezeu, veţi avea o influenţă asupra copiilor voştri. (ST. 17 septembrie, 1894) 10:55 Unii copii vor refuza să dea atenţie sfatului părintesc. - S-ar putea ca părinţii să facă tot ce stă în pute-rea lor să le dea copiilor orice avantaj şi învăţătură ca să-şi poată preda inimile lui Dumnezeu; Totuşi copiii s-ar putea să refuze a umbla în lumină şi prin umblarea lor rea aruncă blamul asupra părinţilor care-i iubesc şi tânjesc de dor pentru salvarea lor. 10:56 Satana este cel care ispiteşte copiii să urmeze o cale a păcatului şi neascultării... Dacă ei refuză să umble în lumină, dacă refuză să-şi supună lui Dumnezeu voinţa şi calea şi persistă în a urma drumul păcatului în nepocăinţă, lumina şi privilegiile ce le-au avut se vor ridica la judecată împotriva lor pentru că n-au umblat în lumină şi n-au ştiut încotro merg. Satana îi conduce, 10:57 iar ei devin un subiect de discuţie în lume. Oamenii vor spune: "Uitaţi-vă la copiii aceia! Părinţii lor sunt foarte religioşi dar vedeţi că ei sunt mai răi decât copiii mei, iar eu nu pretind a fi creştin." În felul acesta, copiii care primesc instrucţiuni bune de la părinţii lor şi totuşi nu le dau atenţie, aruncă un reproş asupra părinţilor, dezonorându-i şi făcându-i de ruşine în faţa unei lumi păgâne. De asemenea, ei aduc un reproş asupra religiei lui Isus Hristos, pe calea faptelor lor rele. (YI. 10 august, 1893) 10:58 Părinţi, aceasta este lucrarea voastră. - Părinţi, lucrarea voastră este de a dezvolta în copii răbdare, fidelitate şi dragoste adevărată. Lucrând în mod corect cu copiii pe care vi i-a dat Dumnezeu, îi ajutaţi să pună temelia unui caracter curat şi bine echilibrat. Voi întipăriţi în mintea lor principiile pe care într-o zi le vor urma în propriile lor familii. Rezultatul eforturilor voastre bine direcţionate va fi văzut pe măsură ce îşi vor conduce familiile lor pe calea Domnului. (R and H. 6 iunie, 1899) 10:59 Cum este ruinat caracterul 10:60 Părinţii pot semăna sămânţa ruinei. - Părinţii incorecţi îi învaţă pe copiii lor lecţii ce se vor dovedi distrugătoare pentru ei şi, de asemenea, plantează spini pentru propriile lor picioare... Într-o mare măsură fericirea viitoare a copiilor se află în mâinile părinţilor. Asupra lor stă importanta lucrare a formării caracterelor acestor copii. Învăţăturile date în copilărie îi vor urmări pe toţi prin viaţă. Părinţii seamănă sămânţa ce va încolţi şi va aduce roadă fie spre bine, fie spre rău. Ei îi pot pregăti pe fiii şi fiicele lor fie pentru fericire, fie pentru nenorocire. (1 T. p. 393) 10:61 Prin indulgenţă sau prin reguli de fier. - Copiii sunt adesea răsfăţaţi din pruncie şi obiceiurile rele sunt fixate. Părinţii au îndoit mlădiţa. Prin felul lor de educaţie, caracterul se dezvoltă fie deformat, fie în simetrie şi frumuseţe. Dar, în timp ce mulţi greşesc de partea indulgenţei, alţii merg la extrema opusă şi îşi conduc copiii cu un toiag de fier. Nici unii din aceştia nu urmează învăţăturile Bibliei, ci fac o lucrare înfricoşătoare. Ei modelează mintea copiilor şi trebuie să dea socoteală în ziua lui Dumnezeu pentru modul în care au făcut aceasta. Veşnicia va descoperi rezultatele lucrării făcute în această viaţă. (Id. vol. 4, p. 368, 369) 10:62 Nereuşind să educe pentru Dumnezeu. - Prin nereuşita de a-i educa pe copiii lor să ţină calea Domnului şi să facă acele lucruri pe care El le-a poruncit, părinţii neglijează o datorie solemnă. (MS. 12, 1898) 10:63 Unii {copii} au fost lăsaţi să facă ce le place; altora li s-au găsit greşeli şi au fost descurajaţi. Doar puţin farmec, voioşie şi cuvinte de aprobare le-au fost dăruite. (MS. 34, 1893) 10:64 O, numai dacă ar lucra mamele cu înţelepciune, cu calm şi cu hotărâre să instruiască şi să supună temperamentul firesc al copiilor lor, ce volum de păcat ar fi înăbuşit în faşă şi de ce oştire de necazuri ar fi scutită biserica!... Multe suflete vor fi pe veci pierdute datorită neglijenţei părinţilor de a-şi disciplina copiii cum se cuvine şi de a-i învăţa în tinereţe supunerea faţă de autoritate. Tolerarea greşelilor şi domolirea acceselor de furie nu înseamnă înfigerea toporului la rădăcina răului, ci se dovedeşte a fi ruina a mii de suflete. O, cum vor răspunde părinţii faţă de Dumnezeu pentru această înspăimântătoare neglijare a datoriei! (4T. p. 92, 93) 10:65 Prin neglijenţa ce cochetează cu păcatul. - Copiii au nevoie de îngrijire şi îndrumare vigilentă ca niciodată mai înainte, pentru că Satana se străduieşte să câştige controlul asupra minţii şi inimii şi să îndepărteze Duhul lui Dumnezeu. Starea înspăimântătoare a tineretului din vremea noastră constituie unul din cele mai puternice semne că trăim în ultimele zile, dar căderea multora poate fi urmarea directă a conducerii greşite a părinţilor. Spiritul de murmurare împotriva mustrării a prins rădăcină şi aduce roada lui de nesupunere. Părinţii nu sunt satisfăcuţi cu caracterul pe care copiii dezvoltă, dar, în acelaşi timp, ei nu reuşesc să vadă greşelile ce-i fac pe copii aşa cum sunt... 10:66 Dumnezeu condamnă atât neglijenţa ce glumeşte cu păcatul şi crima, cât şi insensibilitatea ce descoperă prea târziu prezenţa dăunătoare a păcatului în familiile pretinşilor creştini. (Id. p. 199, 200) 10:67 Prin lipsa restricţiei. - Din cauză că nu li se impune restricţie şi nu sunt îndrumaţi corect, unii copii cresc cu caractere deformate, cu principii morale slabe şi cu puţină educaţie în datoriile practice ale vieţii. Ei sunt lăsaţi să facă ce le place cu impulsurile lor, cu timpul şi puterile lor intelectuale. Cauza lui Dumnezeu pierde datorită neglijării acestor talente, iar răspunderea o poartă taţii şi mamele; şi ce scuză vor prezenta oare Aceluia ai cărui ispravnici sunt, ei, cărora li s-a încredinţat datoria sacră a modelării sufletelor ca, sub îngrijirea lor, acestea să-şi sporească toate puterile, spre slava Creatorului lor? (Id. vol. 5, p. 326) 10:68 Părinţii au crezut că-şi iubesc copiii dar s-au dovedit a fi cei mai răi duşmani ai lor. Ei au lăsat răul să înainteze neînfrânat. Le-au permis copiilor să cultive păcatul, ceea ce se aseamănă cu îndrăgirea şi îngrijirea unei vipere care otrăveşte nu doar victima care o îngrijeşte, ci şi pe toţi aceia cu care vine în contact. (FE. p. 52, 53) 10:69 Prin trecerea cu vederea a greşelilor evidente. - În loc să se alăture celor care poartă poverile, să ridice standardul principiilor morale, lucrând cu inima şi sufletul în frică de Dumnezeu ca să corecteze greşelile în copiii lor, mulţi părinţi îşi liniştesc conştiinţa spunând: "Copiii mei nu sunt mai răi decât alţii." Ei caută să ascundă greşelile făţişe, neplăcute lui Dumnezeu, ca nu cumva copiii lor să fie ofensaţi şi să recurgă la metode disperate. Dacă în inimile lor este un spirit de revoltă, este mult mai bine să-l supuneţi acum decât să-i permiteţi să crească şi să se întărească prin indulgenţă. Dacă părinţii şi-ar face datoria, am vedea o altă stare de lucruri. Mulţi din aceşti părinţi au căzut de la credinţă. Ei nu au înţelepciune de la Dumnezeu ca să observe şiretlicurile lui Satana şi să reziste capcanelor lui. (4T. p. 650, 651) 10:70 Prin răsfăţarea copiilor şi prin indulgenţă. - În mod frecvent, părinţii sunt indulgenţi cu copilaşii lor şi-i răsfaţă pentru că li se pare mai uşor să-i conducă în felul acesta. E mai comod să-i laşi în voia lor decât să le înfrânezi înclinaţiile nesupuse ce se ridică cu putere în pieptul lor. Totuşi acest mod este laş. Este un lucru rău ca în felul acesta să micşorezi responsabilitatea, căci va veni timpul când aceşti copii, ale căror înclinaţii nestăvilite s-au întărit devenind pe deplin vicii, vor aduce reproş şi ruşine asupra lor şi asupra familiilor lor. Ei intră în viaţa activă nepregătiţi pentru ispitele ei, nefiind destul de puternici ca să suporte complicaţiile şi necazurile; înflăcăraţi, poruncitori şi nedisciplinaţi, ei caută să-i supună pe alţii voinţei lor şi, nereuşind, se consideră trataţi cu răceală de lume şi se întorc împotriva ei. (Id. p. 201) 10:71 Prin semănarea seminţelor vanităţii. - Oriunde mergem, vedem copii trataţi cu indulgenţă, răsfăţaţi şi lăudaţi fără rezervă. Aceasta tinde să-i facă înfumuraţi, fără ruşine şi vanitoşi. Seminţele frivolităţii sunt semănate cu uşurinţă în inima omenească de către părinţi şi tutori nechibzuiţi care laudă şi sunt indulgenţi cu tânărul care se află în grija lor, fără să se gândească la viitor. Încăpăţânarea şi mândria sunt rele ce au transformat îngeri în demoni şi au închis porţile cerului pentru ei. Şi totuşi părinţii, inconştienţi, îşi instruiesc în mod sistematic copiii să fie agenţii lui Satana. (PHJ. ianuarie, 1890) 10:72 Prin a deveni sclavii copiilor de vârsta adolescenţei. - Ce mulţi părinţi istoviţi şi împovăraţi au devenit sclavii copiilor în timp ce, potrivit cu educaţia şi instrucţiunile lor, copiii trăiesc pentru a se mulţumi, a se distra şi a se slăvi pe ei înşişi. Părinţii seamănă în inimile copiilor lor sămânţa ce produce o recoltă pe care nu se îngrijesc s-o culeagă. Sub această educaţie, la vârsta de zece, 10:73 doisprezece sau şaisprezece ani, copiii se cred foarte înţelepţi, îşi imaginează că sunt extraordinari şi se privesc ca fiind întru totul prea pricepuţi ca să fie supuşi părinţilor, prea elevaţi ca să se coboare la datoriile vieţii de fiecare zi. Iubirea de plăcere le stăpâneşte mintea, iar egoismul, mândria şi revolta aduc rezultate amare în viaţa lor. Ei acceptă insinuările lui Satana şi cultivă o ambiţie nesfinţită de a-şi face o apariţie măreaţă în lume. (YI. 20 iulie, 1893) 10:74 Prin îndrumarea greşită a iubirii şi compasiunii. - Părinţii pot să-şi îngăduie să le arate copiilor lor o afecţiune care să-i coste ascultarea de legea sfântă a lui Dumnezeu. Călăuziţi de această afecţiune, ei nu ascultă de Dumnezeu, permiţându-le copiilor să-şi formeze impulsuri rele şi se abţin să dea învăţăturile şi disciplina pe care Dumnezeu le-a poruncit s-o dea. Părinţii îşi pun în primejdie sufletele lor şi ale copiilor lor atunci când nesocotesc astfel poruncile lui Dumnezeu. (R and H. 6 aprilie, 1897) 10:75 Slăbiciunea de a nu pretinde ascultare, iubirea şi compasiunea înţelese şi manifestate greşit şi noţiunea falsă că înţelepciunea constă în a fi indulgent şi nu în a împiedica constituie un sistem de educaţie ce întristează pe îngeri, dar care îl încântă pe Satana, căci el aduce sute şi mii de copii în rândurile sale. De aceea orbeşte el ochii părinţilor, le amorţeşte simţurile şi le înceţoşează mintea. Ei văd că fiii lor nu sunt plăcuţi şi responsabili, iar fiicele lor nu sunt agreabile şi ascultătoare; totuşi, copiii se înmulţesc în familiile lor ca să le otrăvească viaţa, să le umple inima cu tristeţe şi să fie adăugaţi la numărul acelora pe care Satana îi foloseşte ca să atragă sufletele la distrugere. (5T. p. 324) 10:76 Prin nereuşita de a pretinde ascultare. - Când copiii nerecunoscători sunt hrăniţi, îmbrăcaţi şi lăsaţi să plece necorectaţi, sunt încurajaţi de fapt să continue în calea 10:77 lor rea. Şi, în măsura în care părinţii şi tutorii lor sunt îngăduitori cu ei în felul acesta şi nu le pretind ascultare, le sunt părtaşi la poftele lor rele. Astfel de copii ar putea fi la fel de bine la un loc cu cei răi a căror cale păcătoasă au ales s-o urmeze, decât să rămână în familii creştine, să otrăvească pe alţii. În acest veac al răutăţii, fiecare creştin trebuie să condamne în mod hotărât faptele satanice ale copiilor neascultători. Tinerii răi n-ar trebui trataţi ca buni şi ascultători, ci ca tulburători ai păcii şi corupători ai tovarăşilor lor. (MS. 119, 1901) 10:78 Prin permisiunea dată copiilor de a-şi urma propriile gânduri. - Influenţa predominantă în societate este în favoarea îngăduirii tinerilor să-şi urmeze înclinaţiile naturale ale minţii. (MYP. p. 373) 10:79 Ei {părinţii} cred că pot câştiga dragostea copiilor, satisfăcându-le dorinţele şi lăsându-i să-şi urmeze propriile înclinaţii. Ce greşeală! Copiii îngăduiţi în felul acesta cresc neînfrânaţi în dorinţele lor, cu firi nesupuse, egoişti, pretenţioşi şi poruncitori, un blestem pentru ei înşişi şi pentru cei din jurul lor. (1T. p. 393) 10:80 Prin permiterea atitudinilor greşite. - Lecţiile copilăriei, bune sau rele, nu sunt învăţate în zadar. În tinereţe, caracterul este dezvoltat înspre bine sau rău. Acasă poate exista laudă şi flatare; în lume, fiecare este apreciat după propriile merite. Cei răsfăţaţi, cărora le-a fost cedată, întreaga autoritate a căminului, sunt zilnic subiectul degradării, fiind constrânşi să asculte de alţii. Mulţi sunt învăţaţi chiar atunci, prin aceste lecţii practice ale vieţii, care le este locul adevărat. Adeseori, prin refuzuri, dezamăgiri şi vorbire fără menajamente din partea superiorilor lor îşi găsesc ei adevărata poziţie şi sunt umiliţi să înţeleagă şi să-şi accepte 10:81 locul potrivit. Este însă un chin sever la care sunt supuşi şi ar fi putut fi preîntâmpinat printr-o educaţie adecvată în tinereţe. 10:82 Majoritatea celor rău disciplinaţi trec prin viaţă având intenţii contrare celor ale lumii, suferind eşec când ar fi trebuit să aibă succes. Ei ajung să simtă că lumea le poartă pică deoarece nu-i flatează şi nu-i mângâie şi se răzbună prin opoziţie şi sfidare. Uneori, circumstanţele îi obligă să simuleze o umilinţă pe care n-o simt şi care nu-i ajută să dea pe faţă un farmec natural, iar adevăratele lor caractere vor fi cu siguranţă descoperite mai devreme sau mai târziu... De ce îşi educă părinţii în aşa fel copiii încât să fie în conflict cu toţi cei cu care vin în contact? (Id. vol. 4, p. 201, 202) 10:83 Prin pregătirea copiilor pentru a iubi societatea. - Copiii nu trebuie formaţi ca amatori de societate - jertfe pentru Moloh, ci ca membri ai familiei Domnului. Părinţii să fie plini de compasiunea lui Hristos ca să poată lucra pentru salvarea sufletelor aşezate sub influenţa lor. Să nu aibă mintea absorbită în întregime cu modele şi practicile lumii şi să nu-şi educe copiii să participe la reuniuni, concerte şi dansuri, sau să dea şi să frecventeze petreceri, pentru că aceste lucruri neamurile le caută. (R and H. 13 martie, 1894) 10:84 Prin permiterea unei căutări egoiste a fericirii. - Există mulţi tineri care ar fi putut fi o binecuvântare pentru societate şi o onoare pentru cauza lui Dumnezeu dacă ar fi păşit în viaţă cu idei corecte despre ce constituie succesul, dar, în loc să fie conduşi de judecată şi 10:85 principii, au fost învăţaţi să se supună înclinaţiei capricioase şi au căutat să-şi facă doar lor pe plac, îngăduindu-şi plăceri egoiste, crezând că în felul acesta obţin fericirea. Ei însă nu reuşesc să-şi atingă obiectivul deoarece căutarea fericirii pe calea egoismului nu aduce decât nenorocire. Ei sunt nefolositori atât în societate, cât şi în cauza lui Dumnezeu. Perspectivele lor sunt din cele mai descurajatoare, atât pentru lumea aceasta cât şi pentru cea viitoare, căci prin iubirea de plăcere egoistă le pierd pe amândouă. (YI. 20 iulie, 1893) 10:86 Prin lipsa de evlavie în cămin. - În familiile pretins creştine, unde taţii şi mamele trebuie să fie cercetători sârguincioşi ai Scripturilor pentru ca să poată cunoaşte fiecare specificare şi restricţie a Cuvântului lui Dumnezeu, se manifestă neglijarea instrucţiunilor Cuvântului şi a creşterii copiilor în sfatul şi învăţătura Domnului. Părinţii pretinşi creştini dau greş în a practica evlavia în familie. Cum pot taţii şi mamele să reprezinte caracterul lui Hristos în viaţa de cămin, când ei sunt mulţumiţi să atingă un standard scăzut şi ieftin? Sigiliul viului Dumnezeu va fi aşezat numai asupra acelora care vor purta o asemănare cu Hristos în caracter. (R and H. 21 mai, 1895) 10:87 Dacă părinţii erau ascultători de Dumnezeu. - Dumnezeu nu va îndreptăţi guvernarea rea a părinţilor. Astăzi sute de copii îngroaşă rândurile duşmanului, trăind şi lucrând departe de cauza lui Dumnezeu. Ei sunt neascultători, nemulţumitori, nesfinţi, dar păcatul zace la uşa părinţilor lor. Părinţi creştini, mii de copii pier în păcatele lor din cauza nereuşitei părinţilor lor de a conduce căminul cu înţelepciune. Dacă părinţii ar fi ascultat de Conducătorul nevăzut al armatelor lui Israel, a cărui slavă era ascunsă în stâlpul de nor, n-ar fi fost văzută starea nefericită 10:88 de lucruri existentă acum în atât de multe familii. (R and H. 6 iunie, 1899) 10:89 Cum pot părinţii construi caractere puternice 10:90 Consacraţi-i cugetarea şi timpul cel mai bun. - Părinţii primesc copilul, o povară neajutorată în braţele lor; el nu ştie nimic şi trebuie învăţat să-L iubească pe Dumnezeu; trebuie crescut în sfatul şi învăţătura Domnului, format după modelul divin. 10:91 Când părinţii văd importanţa lucrării lor în educarea copiilor, când văd că ea implică interese veşnice, atunci îşi dau seama că trebuie să consacre cel mai bun timp şi chibzuinţă acestei lucrări. (ST. 16 martie, 1891) 10:92 Dobândiţi o înţelegere a principiilor implicate. - Lecţiile învăţate şi obiceiurile formate în pruncie şi copilărie au mai mult de-a face cu formarea caracterului şi cu direcţia vieţii decât toată instruirea şi educaţia din anii de mai târziu. 10:93 Părinţii trebuie să ia în consideraţie lucrul acesta, să înţeleagă principiile ce stau la baza îngrijirii şi educării copiilor şi să fie în stare să-i crească în sănătate fizică, intelectuală şi morală. (MH. p. 380) 10:94 Interziceţi superficialitatea. - Trăim într-un veac în care aproape totul este superficial. Există doar puţină stabilitate şi fermitate a caracterului, deoarece instruirea şi educarea copiilor din fragedă pruncie este superficială. Caracterul lor este construit pe nisip mişcător. Lepădarea de sine şi stăpânirea nu au fost modelate în caracterul lor. Ei au fost răsfăţaţi şi îngăduiţi atât de mult încât nu mai sunt buni pentru viaţa practică. Iubirea de plăcere stăpâneşte 10:95 minţile, iar copiii sunt flataţi şi alintaţi spre ruina lor. (HR. decembrie, 1872) 10:96 Fortificaţi copiii prin rugăciune şi credinţă. - Ai adus pe lume copii care nu au avut nici un cuvânt de spus cu privire la existenţa lor. Te-ai făcut răspunzător într-o mare măsură pentru fericirea şi binele lor veşnic. Povara de a-i forma pe aceşti copii pentru Dumnezeu este asupra ta fie că simţi, fie că nu. Să păzeşti cu grijă geloasă prima apropiere a vicleanului duşman şi fi pregătit să iei măsuri împotriva lui. Clădeşte o fortăreaţă a rugăciunii şi credinţei în jurul copiilor tăi şi, în plus, exercită o supraveghere sârguincioasă. Nu eşti nici un moment la adăpost de atacurile lui Satana. Nu ai timp de răgaz de la munca serioasă şi vigilentă. N-ar trebui să dormi nici o clipă la postul tău. Acesta este cel mai important război. În el sunt implicate interese veşnice. Este o problemă de viaţă şi de moarte pentru tine şi familia ta. (2 T. p. 397, 398) 10:97 Luaţi o poziţie fermă, hotărâtă. - În general, părinţii îşi pun prea mult încrederea în copiii lor şi, deseori, când le acordă încredere, aceştia se complac în fărădelegi ascunse. Părinţi, supravegheaţi-vă copiii cu grijă geloasă! Îndemnaţi-i, mustraţi-i şi sfătuiţi-i când vă ridicaţi şi când vă aşezaţi, când plecaţi şi când veniţi, "învăţătură peste învăţătură, învăţătură peste învăţătură, puţin aici, puţin acolo". Supuneţi-i pe copiii voştri când sunt tineri. Acest lucru este neglijat în mod tragic de către mulţi părinţi care nu iau o poziţie atât de fermă şi de hotărâtă după cum ar trebui cu privire la copiii lor. (Id. vol. 1, p. 156) 10:98 Semănaţi cu răbdare preţioasa sămânţă. - "Ce seamănă omul, aceea va secera." Părinţi, lucrarea voastră este de a câştiga încrederea copiilor voştri şi de a semăna sămânţa cea preţioasă cu iubire şi răbdare. 10:99 Faceţi-vă lucrul cu mulţumire, fără să vă plângeţi vreodată de dificultate, grijă şi trudă. Dacă prin eforturi răbdătoare, pline de bunătate, asemenea lui Hristos, puteţi prezenta un suflet desăvârşit în Hristos Isus, viaţa voastră n-a fost în zadar. Păstraţi-vă propriul suflet plin de speranţă şi răbdare. Nu lăsaţi nici o descurajare să apară pe înfăţişarea sau în atitudinea voastră. Aveţi în mâini formarea unui caracter cu ajutorul lui Dumnezeu, care poate să lucreze în via Maestrului şi să câştige multe suflete la Isus. Încurajaţi-vă întotdeauna copiii să atingă un standard înalt în toate obiceiurile şi tendinţele lor. Fiţi răbdători cu nedesăvârşirile lor, aşa cum Dumnezeu este răbdător cu voi în nedesăvârşirile voastre, suferind cu voi şi veghind asupra voastră ca să puteţi aduce rod spre slava Lui. Încurajaţi-vă copiii să se străduiască să adauge la realizările lor calităţile ce le lipsesc. (MS. 136, 1898) 10:100 Învăţaţi supunerea faţă de lege. - Taţi şi mame, fiţi practici. Învăţaţi-i pe copiii voştri să asculte de lege. (MS. 49, 1901) 10:101 Mila şi bunătatea nu constau în a permite copilului să-şi aibă propria cale, în a i te supune şi în a neglija să-l corectezi pe motiv că îl iubeşti prea mult pentru a-l pedepsi. Ce fel de iubire este aceea care-i permite copilului să dezvolte trăsături de caracter ce-l vor face pe el şi pe oricine altcineva nenorocit? La o parte cu astfel de iubire! Dragostea adevărată va urmări binele prezent şi veşnic al sufletului. (R and H. 16 iulie, 1895) 10:102 Ce drept au părinţii să aducă pe lume copii, să-i neglijeze şi să-i lase să crească fără cultură şi instruire creştină? Părinţii trebuie să fie responsabili. Învăţaţi-i stăpânirea de sine. Învăţaţi-i că trebuie să fie stăpâniţi, nu să stăpânească. (MS. 9, 1893) 10:103 Armonizaţi fizicul, intelectul şi spiritualul. - Capacităţile fizice, intelectuale şi spirituale trebuie 10:104 dezvoltate pentru a forma un caracter bine echilibrat. Copiii să fie supravegheaţi, îndrumaţi şi disciplinaţi pentru a realiza acest lucru cu succes. (4 T. p. 197, 198) 10:105 Constituţia fizică a lui Isus, precum şi dezvoltarea Lui spirituală este adusă înaintea noastră prin cuvintele: "Copilul creştea în înţelepciune" şi "în statură". În copilărie şi tinereţe trebuie acordată atenţie dezvoltării fizice. Părinţii să-şi înveţe copiii cu obiceiuri bune în mâncare şi băutură, în îmbrăcăminte şi exerciţiu şi va fi pusă o temelie solidă pentru o bună sănătate în restul vieţii. Organismul trebuie să aibă îngrijire specială pentru ca puterile trupului să nu fie micşorate, ci dezvoltate până la măsura lor deplină. Aceasta îi va aşeza pe copii şi pe tineri într-o poziţie favorabilă astfel încât, cu o pregătire religioasă cuvenită, ei să poată creşte în înţelepciune ca şi Hristos. (YI. 27 iulie, 1893) 10:106 Sănătatea este asociată cu intelectul şi capacităţile morale. - Pentru a trezi simţurile morale ale copiilor voştri la drepturile pe care Dumnezeu le are asupra lor, ar trebui să imprimaţi în mintea şi în inimile lor felul în care să asculte de legile lui Dumnezeu în structura lor fizică, deoarece sănătatea are de a face într-o mare măsură cu intelectul şi capacităţile lor morale. Dacă au sănătate şi curăţie de inimă, sunt mai bine pregătiţi să trăiască şi să fie o binecuvântare pentru lume. A le orienta mintea în direcţia bună şi la timpul potrivit este o lucrare foarte importantă deoarece foarte mult depinde de decizia luată la momentul critic. 10:107 Ce important este atunci ca minţile părinţilor să fie cât se poate de eliberate de grija complicată şi epuizantă a lucrurilor inutile, ca să poată gândi şi acţiona cu judecată calmă, înţelepciune şi iubire, făcând din sănătatea fizică şi morală a copiilor lor prima şi cea mai înaltă motivaţie. (HR. decembrie, 1872) 10:108 Părinţii se miră de ce copiii sunt cu mult mai greu de stăpânit decât obişnuiau să fie, când în cele mai multe cazuri propria lor conducere criminală i-a făcut astfel. Calitatea mâncării de pe mesele lor şi pe care îi încurajează pe copii s-o mănânce le excită fără încetare pasiunile animalice şi le slăbesc aptitudinile morale şi intelectuale. (PHJ. octombrie, 1897) 10:109 Hrana curată pentru minte este esenţială. - Educaţi facultăţile şi gusturile celor dragi ai voştri. Căutaţi să le preocupaţi mintea în aşa fel încât să nu fie loc pentru gânduri şi îngăduinţe josnice şi corupătoare. Harul Domnului Hristos este singurul antidot sau singura măsură de prevenire a răului. Voi puteţi alege, dacă vreţi, ca mintea copiilor voştri să fie ocupată fie cu gânduri curate, necorupte, fie cu rele ce există pretutindeni - mândria şi pierderea din vedere a Răscumpărătorului lor. Mintea, la fel ca trupul, are nevoie de hrană curată pentru a obţine sănătate şi tărie. Daţi copiilor voştri ceva de gândit, ce este în afara lor şi mai presus de ei înşişi. Mintea care trăieşte într-o atmosferă pură şi sfântă nu devine uşuratică, neserioasă şi egoistă. (L. 27, 1890) 10:110 Trăim într-un timp când tot ce este fals şi superficial este înălţat mai presus de ceea ce este real, natural şi trainic. Mintea trebuie păstrată departe de tot ce ar conduce-o într-o direcţie greşită. Să nu fie încărcată cu istorisiri de calitate slabă, ce nu adaugă tărie puterilor intelectuale. Gândurile vor fi de aceeaşi natură ca şi hrana ce o asigurăm pentru minte. (5T. p. 544) 10:111 Un intelect genial nu este suficient. - Poate că eşti satisfăcut de inteligenţa eminentă a copilului tău, dar dacă aceasta nu se află sub controlul unei inimi sfinţite, va lucra împotriva scopurilor lui Dumnezeu. Numai un 10:112 simţ înalt al cerinţelor lui Dumnezeu faţă de noi poate da stabilitatea de caracter potrivită, capacitatea de discernământ a minţii şi profunzimea înţelegerii lucrurilor esenţiale pentru succes, atât în această lume cât şi în lumea viitoare. (R and H. 23 aprilie, 1889) 10:113 Ţinte înalte în dezvoltarea caracterului. - Dacă-i învăţăm pe copiii noştri să fie harnici, jumătate din pericol a trecut, deoarece lenea duce la tot felul de ademeniri la păcat. Să ne educăm copiii să fie simpli în maniere, fără a fi obraznici, să fie binevoitori şi gata să se sacrifice, fără a fi extravaganţi, să fie economi, fără a deveni avari. Şi, mai presus de toate, să-i învăţăm cerinţele ce le are Dumnezeu faţă de ei, că este datoria lor de a duce religia în orice aspect al vieţii, că ei trebuie să-L iubească pe Dumnezeu în mod suprem şi să iubească pe aproapele lor, fără a neglija micile acte de politeţe ale vieţii ce sunt esenţiale pentru fericire. (PHJ. mai, 1890) 10:114 Rugaţi-vă pentru înţelepciune cerească. - Părinţii trebuie să mediteze şi să se roage stăruitor lui Dumnezeu pentru înţelepciune şi ajutor divin ca să-şi educe copiii cum se cuvine, pentru ca aceştia să-şi poată dezvolta caracterele după voia lui Dumnezeu. Grija lor n-ar trebui să fie cum să-şi educe copiii ca să poată fi lăudaţi şi onoraţi de lume, ci cum să-i poată educa pentru a-şi forma caractere frumoase, pe care Dumnezeu să le poată aproba. Este nevoie de multă rugăciune şi studiu pentru înţelepciune cerească, pentru a şti cum să lucreze cu minţile tinere, căci foarte multe depind de direcţia ce o dau părinţii minţii şi voinţei copiilor lor. (HR. decembrie, 1872) 10:115 Trebuie acordată călăuzire morală şi spirituală. - Părinţii trebuie făcuţi să-şi înţeleagă obligaţia de a da lumii copii cu caractere bine dezvoltate, care vor avea putere morală să reziste ispitei şi a căror viaţă va fi o onoare pentru Dumnezeu şi 10:116 o binecuvântare pentru semenii lor. Cei care intră în viaţa de adult cu principii neclintite vor fi pregătiţi să stea nepătaţi în mijlocul poluării morale a acestui veac corupt. (CTBH. p. 75) 10:117 Învăţaţi-i pe copii să aleagă pentru ei înşişi. - Tinerii şi copiii să fie învăţaţi să-şi aleagă acel veşmânt regesc, ţesut în războiul cerului, "inul subţire, strălucitor şi curat" (Apocalipsa 19, 8), ce-l vor purta toţi cei sfinţi de pe pământ. Acest veşmânt, propriul caracter al Domnului Hristos, fără pată, este oferit fiecărei fiinţe umane, dar toţi aceia care-l primesc îl vor primi şi-l vor purta încă de aici. 10:118 Copiii să fie învăţaţi că, în timp ce îşi deschid mintea la gânduri curate şi iubitoare şi săvârşesc fapte de iubire şi de ajutor, ei înşişi se îmbracă cu frumoasa haină a caracterului Său. Această îmbrăcăminte îi va face plăcuţi şi iubiţi aici, iar după aceea, va fi titlul admiterii lor în palatul Regelui. (Ed. p. 249) |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: