29:29 Nu consider ca fiind o mare privaţiune faptul de a înceta să folosesc acele lucruri care fac ca respiraţia să miroasă urât şi care lasă în gură un gust rău. Înseamnă tăgăduire de sine să părăsesc aceste lucruri şi să îmbrăţişez o stare în care totul este la fel de dulce ca mierea, în care nu-mi rămâne nici un gust rău în gură şi stomacul nu-mi dă nici o senzaţie de sfârşeală? Căci de aceste lucruri am avut parte mult timp. Am leşinat iarăşi şi iarăşi cu copilul în braţe. Acum nu mai am aşa ceva; şi să numesc aceasta privaţiune, când pot să stau înaintea voastră aşa cum o fac în ziua de azi? Nu există nici o femeie dintr-o sută care ar putea să suporte atâta muncă pe cât suport eu. Am acţionat din principiu, nu din impuls. Am acţionat pentru că am crezut că Cerul va aproba calea pe care o urmam, aceea de a mă aduce în cea mai bună stare de sănătate, pentru a-L putea slăvi pe Dumnezeu în trupul şi duhul meu, care sunt ale Sale.