19:35 462. Când un medic vede un pacient care suferă din pricina unei boli cauzate de faptul că a mâncat şi a băut în mod necorespunzător sau de alte obiceiuri greşite şi totuşi neglijează să-i spună aceasta, el îi face un rău semenului său. Beţivii, împătimiţii, cei dedaţi la desfrâu, toţi trebuie să constituie pentru medic motivul pentru care acesta să declare lămurit, răspicat, că suferinţa este rezultatul păcatului. Cei care înţeleg principiile vieţii ar trebui să se străduiască în mod sincer să dezrădăcineze cauzele bolii. Văzând lupta neîncetată împotriva durerii, depunând eforturi constante pentru a uşura suferinţa, cum ar putea medicul să rămână netulburat? Este el binevoitor şi milostiv dacă nu îi învaţă pe oameni stricta cumpătare ca remediu pentru boală?