14:29 337. În multe cazuri, înainte de naşterea copiilor săi, mama este lăsată să trudească şi devreme, şi târziu, înfierbântându-şi sângele. [...] Tăria ei ar trebui cultivată cu gingăşie. [...] Poverile şi grijile ei sunt rareori uşurate şi acea perioadă, care ar trebui să fie, dintre toate celelalte, o vreme de odihnă, este una de oboseală, tristeţe şi amărăciune. Printr-o prea mare extenuare fizică, ea îşi privează pruncul de acea hrană pe care este înzestrat organismul să i-o ofere şi, prin înfierbântarea sângelui, ea îi dă copilului un sânge de proastă calitate. Fetusul este jefuit de vitalitatea sa, jefuit de puterea sa fizică şi mintală.