10:21 Esau a avut o dorinţă deosebită, puternică, pentru un anumit fel de mâncare şi şi-a satisfăcut eul timp atât de îndelungat, încât n-a simţit nevoia să se abată de la ispititoarea şi râvnita mâncare. El se gândea la ea fără să facă nici un efort deosebit de a-şi înfrâna apetitul, până ce puterea apetitului a înfrânt orice alt gând şi l-a luat în stăpânire, iar el şi-a închipuit că va suferi o mare neplăcere şi chiar moartea dacă nu va putea să obţină acea mâncare deosebită. Cu cât se gândea mai mult la ea, cu atât dorinţa lui se întărea tot mai mult, până ce dreptul de întâi născut, care era sacru, şi-a pierdut valoarea şi sfinţenia.