9:22 că au dat tot, Anania şi Safira au minţit pe Duhul Sfânt şi, ca urmare, au pierdut viaţa aceasta, cum şi viaţa viitoare. Acelaşi Dumnezeu care i-a pedepsit osândeşte astăzi orice falsitate. Buzele mincinoase sunt o urâciune înaintea Lui. El spune că în cetatea sfântă "nimic întinat nu va intra în ea, nimeni care trăieşte în spurcăciune şi în minciună" (Apoc. 21,27). Rostirea adevărului să nu fie condusă cu o mână slabă sau cu o cunoaştere nesigură. Fie ca ea să devină o parte a vieţii. Jucându-te pripit şi uşuratic cu adevărul şi ascunzând faptul că-ţi urmăreşti propriile planuri egoiste, aceasta înseamnă naufragiul credinţei. "Staţi gata dar, având mijlocul încins cu adevărul" (Ef. 6,14). Cel care rosteşte neadevăruri îşi vinde ieftin sufletul. Falsitatea lui s-ar putea să-i slujească în vreo împrejurare critică; s-ar putea să-i pară că, în felul acesta, poate să aibă succes în afaceri, ceea ce nu ar fi putut dobândi pe cale cinstită; însă, în cele din urmă, ajunge în situaţia de a nu se mai putea încrede în nimeni. El însuşi un mincinos, nu mai are încredere în cuvântul altora.