59:17 Acest ucenic iubit a fost foarte mult favorizat. El văzuse pe Domnul său în Ghetsemani, cu faţa pătată de stropii de sânge ai chinului de moarte şi "atât de schimonosită Îi era faţa şi atât de mult se deosebea înfăţişarea Lui de a fiilor oamenilor" (Is. 52,14). El Îl văzuse în mâinile ostaşilor romani, îmbrăcat cu o veche mantie purpurie şi purtând pe cap o cunună de spini. Îl văzuse atârnând pe crucea de pe Golgota, ca obiect de crudă batjocură şi derâdere. Acum, din nou i s-a îngăduit lui Ioan să privească pe Domnul său. Dar cât de schimbată Îi era înfăţişarea! El nu mai era nicidecum un om al durerii, dispreţuit şi umilit de oameni. El era îmbrăcat în veşmântul strălucirii cereşti. "Capul şi părul Lui erau albe ca lâna albă, ca zăpada; ochii Lui erau ca para focului; picioarele Lui erau ca arama aprinsă, şi arsă într-un cuptor" (Apoc. 1,14.15.17). Glasul Lui este ca muzica unor ape. Figura Lui străluceşte ca soarele. În mâna Sa sunt şapte stele şi din gura Sa iese o sabie cu două tăişuri, însemnul puterii Cuvântului Său. Patmosul străluceşte de slava Domnului Cel înviat.