41:5 În vorbirea sa, Tertul l-a învinuit pe Pavel de crime care, dacă ar fi fost dovedite, ar fi dus la osândirea lui pentru înaltă trădare faţă de cârmuire. "Am găsit pe omul acesta, care este o ciumă", declară vorbitorul, "că pune la cale răzvrătiri printre toţi Iudeii de pe tot pământul, este mai marele partidei Nazarinenilor şi a cercat să spurce chiar şi templul". După aceea, Tertul a spus că Lisias, comandantul garnizoanei din Ierusalim, smulsese cu forţa pe Pavel dintre iudei atunci când ei voiau să-l judece după legea lor eclesiastică şi astfel îi silise să aducă problema înaintea lui Felix. Aceste afirmaţii erau făcute cu planul de a face pe procurator să-l predea pe Pavel tribunalului iudaic. Toate învinuirile erau susţinute cu strigăte puternice de către iudeii ce erau de faţă şi care nu făceau nici o sforţare să-şi ascundă ura faţă de întemniţat.