32:13 În Epistola către Evrei este arătată precis singura dorinţă a inimii, care ar trebui să caracterizeze alergarea creştină în vederea dobândirii vieţii veşnice: "Să dăm la o parte orice piedică şi păcatul care ne înfăşoară aşa de lesne, şi să alergăm cu stăruinţă în alergarea care ne stă înainte. Să ne uităm ţintă la Căpetenia şi Desăvârşirea credinţei noastre, adică la Isus" (Evrei 12,1.2). Invidia, răutatea, gândul rău, vorbirea de rău, lăcomia - acestea sunt greutăţi pe care creştinul trebuie să le dea la o parte dacă vrea să alerge cu succes în alergarea pentru nemurire. Orice obicei sau practică ce duce la păcat şi aduce dezonoare asupra lui Hristos trebuie dată la o parte, oricare ar fi sacrificiul ce s-ar cere. Binecuvântarea cerului nu poate fi dobândită de nimeni care calcă principiile veşnice ale dreptăţii. Un păcat nutrit este suficient spre a duce la degradarea caracterului şi a-i duce în rătăcire pe alţii.