22:19 Apostolul Pavel simţea o adâncă răspundere pentru cei care au fost convertiţi prin lucrarea sa. Mai presus de toate lucrurile, el dorea ca ei să fie credincioşi, "ca în ziua lui Hristos", spunea el, "să mă pot lăuda că n-am alergat, nici nu m-am ostenit în zadar" (Filip. 2, 16). El se cutremura gândindu-se la rezultatul lucrării sale. El simţea că însăşi propria sa mântuire ar fi putut fi primejduită dacă ar fi dat greş în a-şi împlini datoria şi bisericile nu ar fi ajuns să conlucreze cu el în lucrarea de salvare a sufletelor. El ştia că numai predicarea nu era îndestulătoare pentru formarea credincioşilor pentru a ţine sus cuvântul vieţii. Ştia, de asemenea, că, rând cu rând, învăţătură după învăţătură, puţin ici şi puţin dincolo, ei trebuia să fie învăţaţi să ducă mai departe lucrarea lui Hristos.