Electronic Books / Adventist / Romanian / Ellen White / Web / Minte Caracter şi Personalitate vol.2

Minte Caracter şi Personalitate vol.2, 4


4:1 Cap. 40 - Influenţa trupului asupra minţii

4:2 Relaţia strânsă dintre minte şi trup. - Între minte şi trup există o relaţie deosebit de strânsă, de aceea, pentru a atinge cele mai înalte standarde ale realizării morale şi intelectuale, este necesar să respectăm legile ce conduc existenţa noastră fizică. - PP 601 (1890)

4:3 Efortul intelectual este influenţat de puterea fizică. - Pentru îndeplinirea lucrării pe care o avem de făcut, este necesară implicarea tuturor puterilor de care dispune fiinţa noastră. Tot ceea ce consumă în mod inutil puterile noastre fizice slăbeşte capacitatea de efort intelectual. De aceea, orice practică nefavorabilă sănătăţii trupului trebuie abandonată în mod categoric.

4:4 Marele apostol Pavel spune: "Ci mă port aspru cu trupul meu şi - l ţin în stăpânire, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat". Noi nu putem persevera în consacrarea faţă de Dumnezeu, degradându - ne în acelaşi timp sănătatea, prin îngăduirea conştientă a unui obicei greşit. Renunţarea la sine constituie o condiţie nu numai în vederea acceptării noastre în slujba lui Hristos, ci şi în vederea păstrării noastre în această lucrare. Domnul Însuşi a enunţat într - un mod inconfundabil condiţiile uceniciei: "Dacă doreşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să - şi ia crucea şi să Mă urmeze".

4:5 Cu toate acestea, cât de mulţi sunt aceia care se declară creştini, dar nu sunt dispuşi să exercite renunţarea la sine nici măcar pentru cauza lui Hristos! Cât de adesea, ataşamentul faţă de anumite plăceri degradante este mai puternic decât dorinţa de a avea o minte sănătoasă şi un trup sănătos! Orele preţioase ale acestui timp de încercare sunt irosite, iar mijloacele dăruite nouă de Dumnezeu sunt risipite pentru plăcerea ochilor sau pentru satisfacerea apetitului. Mii de oameni sunt ţinuţi în sclavia senzualităţii şi a lucrurilor lumeşti, prin practici care au devenit tradiţii şi obiceiuri. Mulţi însă se lasă în mod conştient în voia acestor practici care îi înrobesc şi nu doresc altceva mai bun. - ST, 1 iunie 1882

4:6 Capacitatea de a deosebi între bine şi rău. - Tot ceea ce prejudiciază puterea fizică slăbeşte mintea şi o face mai puţin capabilă de a deosebi binele şi răul. - COL 346 (1900)

4:7 Obiceiurile greşite conduc la formarea unor concepţii deformate. - Frate, tu te încrezi prea mult în tine însuţi şi înţelegi unele lucruri într - o lumină greşită. Nutreşti simţăminte de suspiciune, neîncredere şi gelozie faţă de oameni. Crezi că toţi ceilalţi sunt hotărâţi să îţi facă rău, dar multe dintre dificultăţile cu care te confrunţi pornesc chiar de la tine însuţi. Multe dintre lucrurile despre care crezi că te afectează sunt produsul propriei tale imaginaţii, în timp ce realitatea este cu totul diferită. Prin atitudinea ta greşită, tu însuţi eşti cel care îţi produci cel mai mare rău.

4:8 Tu eşti cel mai mare vrăjmaş al tău. Obiceiurile tale greşite îţi dezechilibrează circulaţia sanguină, determinând un flux excesiv de sânge spre creier, fapt care te face să înţelegi totul într - o lumină greşită. Deşi ai o fire impulsivă, nu cultivi stăpânirea de sine. Ţi se pare că voinţa şi conduita ta sunt corecte. Dar, dacă nu îţi vei vedea defectele caracterului şi dacă nu îţi vei spăla haina în sângele Mielului, vei pierde cu siguranţă viaţa veşnică. Tu apreciezi şi iubeşti teoria adevărului, dar nu o laşi să - ţi sfinţească viaţa şi nu te preocupi de aplicarea principiilor adevărului pe care îl mărturiseşti în comportamentul tău de zi cu zi. - Lt 27, 1872

4:9 Stilul de viaţă greşit afectează creierul. - Creierul este citadela fiinţei. Un stil de viaţă greşit afectează

4:10 creierul şi împiedică realizarea ţintei tuturor studenţilor - o bună disciplină intelectuală. Tinerii nu pot fi nişte studenţi plini de succes decât dacă sunt bine familiarizaţi cu învăţăturile privitoare la modul de îngrijire a trupului şi a minţii. Nu studiul constituie cauza principală a epuizării intelectuale, ci dieta necorespunzătoare, mesele neregulate, lipsa exerciţiului fizic şi nerespectarea diferitelor aspecte ale legilor sănătăţii. Noi Îi putem cere lui Dumnezeu cu credinţă să ne binecuvânteze eforturile, numai dacă facem tot ceea ce ne stă în putinţă pentru a ne păstra sănătatea. - CT 299 (1913)

4:11 Petru, despre legătura dintre minte şi trup. - Apostolul Petru a înţeles legătura dintre minte şi trup şi le - a adresat fraţilor săi un avertisment: "Prea iubiţilor, vă sfătuiesc ca pe nişte străini şi călători, să vă feriţi de poftele firii pământeşti care se războiesc cu sufletul" (2 Petru 2,11). Mulţi consideră că acest text vorbeşte doar împotriva imoralităţii; dar semnificaţia lui este mai vastă. El interzice orice satisfacere dăunătoare a apetitului sau pasiunii. Apetitul ne - a fost dat pentru un scop bun, nu pentru a deveni o unealtă a morţii prin pervertire, degenerând în "pofte care se războiesc cu sufletul" [Vezi următorul capitol, "Dieta şi mintea"] - CTBH 53, 54, 1890. (CD 166, 167)

4:12 Greşita folosire a puterilor fizice dezechilibrează sistemul nervos. - Greşita folosire a puterilor fizice scurtează perioada de timp în care vieţile noastre pot sluji spre slava lui Dumnezeu. Astfel, noi ajungem incapabili de a realiza lucrarea pe care ne - a încredinţat - o Dumnezeu. (Îngăduind formarea unor obiceiuri greşite, culcatul la ore târzii, satisfacerea apetitului în detrimentul sănătăţii, punem temeliile suferinţei şi ale slăbiciunii. Prin neglijarea exerciţiului fizic, prin suprasolicitarea minţii sau a trupului, noi ne dezechilibrăm sistemul nervos.)

4:13 Aceia care îşi scurtează vieţile în acest fel, ajungând incapabili de a sluji datorită ignorării legilor naturii, sunt vinovaţi

4:14 de jefuirea atât a lui Dumnezeu, cât şi a semenilor lor. Stilul lor de viaţă greşit îi face să piardă ocazia de a - i binecuvânta pe ceilalţi prin realizarea lucrării pe care Dumnezeu i - a trimis să o îndeplinească în lume. Mai mult decât atât, chiar şi în timpul pe care l - au avut la dispoziţie, scurtat datorită condiţiei de sănătate precară, ei realizează mai puţin decât ar fi putut realiza, dacă nu şi - ar fi prejudiciat sănătatea. Dacă prin obiceiurile noastre dăunătoare privăm lumea de binele pe care ar fi trebuit să i - l oferim, Dumnezeu ne consideră vinovaţi. - COL 346, 347 (1900)

4:15 Lipsa activităţii fizice slăbeşte puterea creierului. - Motivul pentru care tinerii dispun de o putere fizică şi intelectuală atât de redusă este acela că ei se îndeletnicesc prea puţin cu îndeplinirea unor munci fizice utile. "Iată care a fost nelegiuirea sorei tale Sodoma: era îngâmfată, trăia în belşug şi într - o linişte nepăsătoare, ea şi fiicele ei, şi nu sprijinea mâna celui nenorocit şi a celui lipsit. Ele s - au semeţit, şi au făcut urâciuni blestemate înaintea Mea; de aceea le - am nimicit, când am văzut lucrul acesta" (Ezechiel 16,49.50). - 4T 96 (1876)

4:16 Munca manuală relaxează mintea. - Întregul organism are nevoie de influenţa înviorătoare a exerciţiului fizic în aer liber. Câteva ore de muncă fizică pe zi ar contribui mult la înnoirea puterii trupului şi la odihna şi relaxarea minţii. - 4T 264, 265 (1896)

4:17 Baia generală înviorează trupul şi mintea. - Indiferent dacă cineva este sănătos sau bolnav, baia generală eliberează şi uşurează respiraţia. Muşchii devin mai flexibili, mintea şi trupul sunt înviorate, intelectul este mai ascuţit şi toate capacităţile fiinţei devin mai active. - 3T 70 (1872)

4:18 Odihnă în loc de stimulente. - Obiceiurile greşite în stilul de viaţă afectează creierul şi deteriorează starea generală a întregului organism. Unii încearcă să - şi întărească nervii obosiţi prin consumul de stimulente, dar aceasta nu îndepărtează sursa dificultăţilor.

4:19 Dacă nu are loc o schimbare decisivă în modul de viaţă şi dacă nu se realizează o recunoaştere clară a necesităţii de a - i acorda creierului

4:20 odihnă în locul stimulentelor, organismul uman îşi va pierde capacitatea stăpânirii de sine şi va aduce dezonoare cauzei lui Dumnezeu. - Lt 205, 1904

4:21 Pacea minţii. - Noi ar trebui să dedicăm mai mult timp rugăciunii sincere şi stăruitoare, cerând de la Dumnezeu înţelepciunea de care avem nevoie în vederea educării copiilor noştri în lumina învăţăturilor şi îndrumărilor Domnului. Sănătatea minţii depinde de sănătatea trupului. În calitate de părinţi creştini, suntem responsabili de a ne creşte copiii în ascultare de legile vieţii.

4:22 În Hristos, ei vor primi putere şi speranţă şi nu vor fi tulburaţi de dorinţe pasionate după lucruri care să le distreze mintea şi să le satisfacă inima. Ei vor descoperi Mărgăritarul de mare preţ şi în mintea lor se va instaura pacea. Plăcerile lor vor avea un caracter curat, nobil, înălţător şi ceresc. Ei nu vor suferi remuşcări dureroase şi simţăminte de vinovăţie. Plăcerile curate nu slăbesc trupul şi nici nu indispun mintea, ci conferă sănătate şi putere întregii fiinţe...

4:23 Locuitorii cerului sunt desăvârşiţi, deoarece voia Domnului este bucuria şi satisfacţia lor supremă. - Und MS 93