24:1 Cap. 60 - Opoziţie şi conformism
24:2 Încercările depăşite cu bine dezvoltă statornicia. - În mijlocul opoziţiei, viaţa spirituală este întărită. Încercările suportate cu bine vor dezvolta statornicia caracterului şi calităţi spirituale valoroase. Adesea, roadele desăvârşite ale credinţei, umilinţa şi iubirea se maturizează cel mai bine trecând prin furtuni şi întunecime. - COL 61 (1900)
24:3 Angajaţi în război. - Bătăliile în care suntem angajaţi nu sunt nişte simulări. Noi purtăm un război al cărui deznodământ are urmări veşnice. Ne confruntăm cu vrăjmaşi nevăzuţi. Îngerii răi luptă pentru dominarea fiecărei fiinţe umane. - MH 128 (1905)
24:4 Opoziţia şi încercările nu sunt provocate de Hristos. - Timpul în care trăim este un timp solemn. Dacă nu realizăm importanta lucrare necesară pentru sufletele noastre şi pentru sufletele celorlalţi, ne vom confrunta cu o pierdere infinită. Noi trebuie să fim transformaţi de harul lui Dumnezeu sau vom pierde cerul şi, datorită influenţei noastre, şi alţii îl vor pierde alături de noi.
24:5 Îngăduiţi - mi să vă asigur că luptele şi opoziţia pe care suntem nevoiţi să le îndurăm în împlinirea datoriei noastre, renunţarea la sine şi sacrificiile care trebuie făcute pentru a rămâne loiali lui Hristos nu sunt provocate de El. Acestea nu ne sunt
24:6 impuse în virtutea unei porunci arbitrare şi inutile şi nu se datorează unei vieţi aspre, pe care Domnul ar pretinde să o trăim în serviciul Lui. Încercările vor rezulta o putere mai mare şi vom câştiga mult mai mult decât dacă am fi refuzat să ascultăm de Hristos şi am fi devenit slujitori ai lui Satana şi sclavi ai păcatului. - 4T 557, 558 (1881)
24:7 Viaţa este o luptă. - Această viaţă este o luptă, iar noi avem un duşman care nu adoarme niciodată şi care urmăreşte fără încetare să ne distrugă mintea şi să ne îndepărteze de Mântuitorul nostru, care Şi - a dat viaţa pentru noi. - LS 291 (1915)
24:8 Pregătirea sufletului pentru pace. - Domnul îngăduie opoziţia pentru a pregăti sufletul nostru pentru pace. - GC 663 (1888)
24:9 Experienţa religioasă dobândită numai prin luptă. - Tinerii noştri trebuie să îndeplinească cu tenacitate şi conştiinciozitate cerinţele care le - au fost încredinţate, iar aceasta va constitui o garanţie a succesului lor viitor. Acei tineri care nu au avut niciodată succes în îndeplinirea datoriilor trecătoare ale vieţii vor fi nepregătiţi pentru a se angaja în îndeplinirea altor îndatoriri mai înalte. Experienţa religioasă este dobândită numai prin luptă, prin suferirea dezamăgirilor, printr - o disciplină severă a sinelui şi prin rugăciune stăruitoare. Calea spre cer trebuie urmată pas cu pas şi fiecare pas înainte oferă puterile necesare următorului pas. - CT 100 (1913)
24:10 Fii fericit acum. - Eu nu aştept să fiu fericită abia la capătul drumului; sunt fericită atâta timp cât merg înainte. Privesc spre Isus şi nu iau în considerare faptul că trec prin încercări şi suferinţe. Locurile periculoase şi grele sunt tocmai acelea în care El este mai mult ca oricând alături de noi, iar noi putem să comunicăm cu El, putem aşeza asupra Purtătorului de poveri toate greutăţile noastre şi putem spune: "Iată, Doamne, eu nu mai pot continua să duc aceste poveri". Apoi, El ne răspunde: "Jugul Meu este bun şi sarcina Mea este uşoară" (Matei 11,30). Credeţi lucrul acesta? Eu l - am experimentat. Îl iubesc pe Isus; Îl iubesc. Văd în El un farmec neasemuit. Şi doresc să - L laud în Împărăţia lui Dumnezeu. - LS 292 (1915)
24:11 Două principii antagoniste. - împărăţia lui Dumnezeu nu vine în aşa fel, încât să fie văzută de toţi. Evanghelia harului lui Dumnezeu, cu spiritul ei de renunţare la sine, nu va putea fi niciodată în armonie cu spiritul lumii. Cele două principii sunt antagoniste. "Omul firesc nu primeşte lucrurile Duhului lui Dumnezeu, căci pentru el sunt o nebunie; şi nici nu le poate înţelege, pentru că trebuie judecate duhovniceşte" (1Corinteni 2,14). - DA 509 (1898)
24:12 În privinţa principiilor, nu vă conformaţi obiceiurilor. - Asemenea lui Israel, foarte adesea, creştinii cedează în faţa influenţei lumii şi se conformează principiilor şi obiceiurilor lor, cu scopul de a - şi asigura prietenia celor necredincioşi, dar, în final, se va dovedi că aceşti pretinşi prieteni sunt cei mai periculoşi duşmani.
24:13 Biblia ne învaţă în mod clar că nu poate exista nici o armonie între poporul lui Dumnezeu şi lume. "Nu vă miraţi, fraţilor, dacă vă urăşte lumea" (1 Ioan 3,13). Mântuitorul nostru spune: "Ştiţi că pe Mine M - a urât înaintea voastră" (Ioan 15,18). Satana lucrează prin intermediul unor oameni lipsiţi de credinţă, deghizaţi în aşa - zişi prieteni, pentru a atrage în păcat pe poporul lui Dumnezeu, astfel încât să - i poată îndepărta şi despărţi de El; iar când apărarea lor este anihilată, Satana îi va face pe agenţii lui să se întoarcă împotriva lor şi va căuta să - i distrugă cu desăvârşire. - PP 559 (1890)
24:14 Foc profan şi foc sfânt. - adevărul lui Dumnezeu nu a fost înălţat în viaţa celor din poporul Său, deoarece ei nu l - au aplicat în experienţa lor personală. Ei se conformează obiceiurilor lumii şi depind de ea pentru a - şi exercita influenţa. Ei îngăduie lumii să - i modeleze şi, în locul unui foc sfânt, aduc în lucrarea lor un foc profan, pentru a corespunde standardelor lumeşti.
24:15 Asemenea eforturi de a imita obiceiurile lumeşti nu trebuie să existe. Acesta nu este un foc sfânt, ci unul profan. Pâinea vieţii nu trebuie doar admirată, ci şi consumată. Acea pâine care vine din cer va conferi viaţă
24:16 sufletului. Aluatul este cel ce absoarbe toate trăsăturile caracterului, le înglobează şi le uneşte cu caracterul lui Hristos şi modelează tendinţele cultivate şi moştenite, transformându - le după chipul caracterului divin. - MS 96, 1898
24:17 Hristos şi conformismul. - Cât de minunată este lucrarea harului asupra inimii omeneşti! El conferă putere minţii şi înţelepciunea de a folosi talanţii binecuvântărilor materiale nu în scopul satisfacţiilor egoiste, ci pentru înaintarea lucrării misionare, prin renunţarea la sine. Domnul Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a fost un misionar în lumea noastră. El spune: "Cel ce doreşte să Mă urmeze, să se lepede de sine". Nu puteţi să - L iubiţi pe Hristos şi, în acelaşi timp, să copiaţi modele lumii sau să vă bucuraţi de societatea lumească. - Lt 238, 1907
24:18 Conformismul coboară standardele. - Conformismul faţă de obiceiurile lumeşti transformă biserica după chipul lumii, dar nu va transforma niciodată lumea după chipul lui Hristos. Familiarizarea cu păcatul va face, în mod inevitabil, ca acesta să pară mai puţin respingător. Cel care alege să se asocieze cu slujitorii lui Satana va înceta în scurt timp să se mai teamă de stăpânul lor. Dacă, pe calea datoriei, ajungem în încercări, aşa cum s - a întâmplat cu Daniel la curtea regală, putem fi siguri că Dumnezeu ne va proteja; dar dacă ne aşezăm în mod deliberat pe terenul ispitei, mai devreme sau mai târziu, vom cădea. - GC 509 (1888)
24:19 Conformismul perverteşte treptat principiile corecte. - Ceea ce face ca poporul nostru să - şi piardă puterea de a influenţa spre bine este tocmai conformismul cu lumea. Pervertirea principiilor nu se produce dintr - o dată. Îngerul Domnului mi - a prezentat acest fapt prin intermediul simbolurilor. Părea că un hoţ se strecura tot mai aproape şi tot mai aproape şi treptat, dar sigur, răpeşte identitatea lucrării lui Dumnezeu, prin influenţarea fraţilor noştri spre conformarea cu procedeele lumeşti.
24:20 Mintea omului a luat locul care Îi aparţine în mod legitim lui Dumnezeu. Indiferent de poziţia pe care o poate deţine un om, oricât de înaltă ar fi această poziţie, el trebuie să acţioneze ca şi când Hristos S - ar
24:21 afla în locul lui. El trebuie să fie asemenea lui Hristos în vorbire şi caracter în fiecare situaţie critică a lucrării pe care o îndeplineşte. - MS 96, 1902
24:22 Unitate, dar nu cu preţul conformismului. - Unii dintre aceia care pretind că sunt loiali Legii lui Dumnezeu s - au îndepărtat de credinţă şi au umilit amarnic poporul Lui, reprezentându - l ca pe un popor lumesc. Dumnezeu a văzut şi a notat lucrul acesta. A sosit timpul în care trebuie să ocupăm, cu orice preţ, poziţia pe care Dumnezeu ne - a încredinţat - o.
24:23 Acum este timpul în care adventiştii de ziua a şaptea sunt chemaţi să se evidenţieze ca un popor aparte şi diferit, un popor nominalizat de către Dumnezeu ca fiind al Său. Până când ei nu vor împlini lucrul acesta, El nu - i va putea glorifica. Adevărul şi eroarea nu pot realiza un parteneriat. Să ne aşezăm chiar acum în locul în care Dumnezeu a declarat că trebuie să ne aflăm... Noi trebuie să luptăm pentru unitate, dar nu o unitate bazată pe nivelurile scăzute ale conformismului cu procedeele şi practicile lumeşti şi ale unirii cu bisericile populare. - Lt 113, 1903
24:24 O linie de demarcaţie. - În Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea, este necesară o lucrare de reformă profundă şi cuprinzătoare. Lumii nu trebuie să i se îngăduie să corupă principiile poporului păzitor al poruncilor lui Dumnezeu. Credincioşii sunt chemaţi să exercite o influenţă care să fie o mărturie a puterii principiilor cereşti. Cei care se unesc cu biserica trebuie să dea dovadă de o schimbare a vechilor lor principii de viaţă. Dacă acest lucru nu a fost realizat, dacă linia de demarcaţie dintre biserică şi lume nu este menţinută cu atenţie, în cele din urmă, se produce asemănarea cu lumea.
24:25 Solia prezentă pentru biserica şi instituţiile noastre este: "Pocăiţi - vă, căci Împărăţia cerurilor este aproape" (Matei 3,2). Dacă sunt cultivate atributele caracterului lui Dumnezeu, vor deveni o putere în vieţile celor ce alcătuiesc poporul lui Dumnezeu. - MS 78, 1905
24:26 Obiceiurile sunt în opoziţie cu natura organismului uman. - Civilizaţia noastră artificială încurajează rele care distrug principiile solide. Obiceiurile şi moda sunt în opoziţie cu natura organismului omenesc.
24:27 Practicile pe care oamenii le adoră şi plăcerile pe care le cultivă slăbesc încetul cu încetul atât puterile fizice, cât şi pe cele mintale şi aşează asupra rasei umane o povară insuportabilă. Necumpătarea şi crima, boala şi nelegiuirea se răspândesc pretutindeni. - MH 125, 126 (1905)
24:28 Când nu sunt încălcate principiile, respectaţi obiceiurile. - Când practicile oamenilor nu se află în contradicţie cu Legea lui Dumnezeu, puteţi să vă conformaţi. Dacă lucrătorii nu reuşesc să înţeleagă şi să respecte obiceiurile oamenilor, nu numai că îşi vor îngreuia lucrarea, dar vor aşeza obstacole serioase în calea celor pentru care lucrează şi îi vor împiedica în acceptarea adevărului. - RH, 6 aprilie 1911
24:29 Avertizez poporul nostru să se comporte în mod atent şi înţelept înaintea lui Dumnezeu. În măsura în care obiceiurile în îmbrăcăminte sunt în conformitate cu principiile sănătăţii, respectaţi - le. Surorile noastre să se îmbrace simplu, aşa cum se îmbracă majoritatea, iar îmbrăcămintea să fie confecţionată din material de bună calitate, rezistent şi potrivit timpului, dar să nu îngăduie ca problema hainelor să le ocupe mintea în totalitate. Aspectul îmbrăcămintei să fie modest şi să exprime decenţă şi seriozitate. Oferiţi lumii o ilustrare vie cu privire la podoaba lăuntrică a harului lui Dumnezeu. - MS 167, 1897. (CG 414)
24:30 Diferiţi de obiceiurile lumeşti. - După cum Dumnezeu Şi - a făcut cunoscută voinţa Sa faţă de captivii evrei, a căror viaţă era foarte diferită de obiceiurile şi practicile lumii care zăcea în nelegiuire, tot astfel Domnul le va trimite lumina cerească tuturor celor ce doresc să respecte un "aşa zice Domnul". Aceştia sunt cei cărora le va descoperi în mod explicit voia Lui. Cei a căror gândire este eliberată de ideile lumeşti şi a căror conduită este lipsită de vanitate, de mândrie, de plăcerea de a epata şi de a se evidenţia; cei care se disting ca popor al lui Dumnezeu şi sunt zeloşi în realizarea de fapte bune - aceştia sunt cei cărora El le va dezvălui înţelesul şi semnificaţiile Cuvântului Lui. - Lt 60, 1898. (CW 101, 102)
24:31 Motive pentru nonconformism (un mesaj adresat credincioşilor). - De ce suntem noi, cei care ne numim creştini, atât de asemănători lumii şi
24:32 atât de amestecaţi cu lumea, încât pierdem din vedere veşnicia, Îl pierdem din vedere pe Isus Hristos şi Îl pierdem din vedere pe Tatăl? De ce, vă întreb, există atât de multe familii lipsite de Duhul lui Dumnezeu? De ce există atât de multe familii care reprezintă atât de puţin din viaţa şi iubirea lui Isus Hristos şi atât de puţin din asemănarea cu El? Motivul este acela că nu Îl cunosc pe Dumnezeu. Dacă L - ar cunoaşte pe Dumnezeu şi dacă ar privi ţintă spre El, prin credinţa în Isus Hristos, care a venit în lumea noastră ca să - Şi dea viaţa pentru om, atunci ar descoperi în persoana Fiului lui Dumnezeu un farmec inegalabil care, în timp ce este privit, i - ar transforma, făcându - i asemenea Lui. Acum, înţelegeţi ce anume este greşit în conformarea cu lumea? - MS 12, 1894
24:33 Aplicarea adevăratelor principii în toate domeniile vieţii. - Conformismul cu lumea poate fi prevenit cu ajutorul adevărului, prin hrănirea din Cuvântul lui Dumnezeu, prin aplicarea principiilor lui în toate domeniile acestei vieţi şi prin împlinirea lui în formarea caracterului personal. Prin cuvintele apostolului Ioan, Domnul Hristos ne avertizează "să nu iubim lumea, nici lucrurile care sunt în lume. Dacă iubeşte cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în el" (1Ioan 2,15). Acest limbaj este simplu, dar constituie întocmai etalonul cu care Dumnezeu va evalua caracterul fiecărui om. - MS 37, 1896