18:1 Cap. 54 - Suprasolicitarea intelectuală
18:2 Păstrarea puterilor creierului. - Am încredere că Domnul ascultă rugăciunile mele şi sunt convinsă că aceste rugăciuni sunt inspirate de El, de aceea sunt plină de curaj şi pornesc la lucru ca şi cum răspunsul mi - ar fi fost deja acordat. Să nu suprasolicităm puterea pe care ne - o dăruieşte Domnul. Noi trebuie să ne păstrăm puterile creierului. Dacă abuzăm de această putere, nu vom avea nici o rezervă de care să ne folosim în timp de criză. - Lt 150, 1903
18:3 Necesitatea înţelepciunii în alegerea hranei intelectuale. - Foarte adesea, colecţionarea unui număr mare de cărţi în vederea studiului interpune între Dumnezeu şi om o cantitate de cunoştinţe care slăbeşte puterea minţii şi o face incapabilă de a asimila îndemnurile Lui. Mintea îşi pierde agerimea. Pentru a discerne corect informaţiile care provin de la nenumăraţi autori de cele inspirate din Cuvântul vieţii, este nevoie de înţelepciune, astfel încât omul să fie capabil să mănânce trupul şi să bea sângele Fiului lui Dumnezeu. - 7T 205 (1902)
18:4 Scurtarea vieţii. - Celor care vor să devină lucrători eficienţi pentru cauza lui Dumnezeu, aş dori să le spun următoarele: dacă vă suprasolicitaţi creierul printr - o muncă intelectuală peste măsură, crezând că, dacă nu studiaţi tot timpul, veţi pierde din influenţă, trebuie să schimbaţi imediat această părere şi practică. Dacă nu
18:5 se exercită o mai mare atenţie în această privinţă, mulţi vor coborî în mormânt înainte de vreme. - CT 296 (1913)
18:6 Concentrarea excesivă a atenţiei slăbeşte organele vitale. - Puterea de a ne concentra mintea asupra unui subiect este bună până la o anumită limită; dar exercitarea continuă a acestei capacităţi slăbeşte organele solicitate; acestea sunt supuse unor eforturi prea mari, iar rezultatul este incapacitatea de a înfăptui binele în cea mai mare măsură posibilă. Povara activităţii cade în special asupra unor anumite organe, în timp ce celelalte rămân inactive. În felul acesta, mintea nu poate funcţiona în condiţii sănătoase şi, în consecinţă, viaţa este scurtată. - 3T 34 (1872)
18:7 O minte suprasolicitată deschide porţile ispitei. - Studenţii care se dedică în exclusivitate muncii intelectuale desfăşurate în sălile de curs îşi prejudiciază întregul organism datorită lipsei exerciţiului fizic. Creierul oboseşte, iar Satana îl atrage într - o mulţime de ispite, inspirându - i dorinţe interzise prin care să - şi schimbe activitatea, pentru a se elibera de presiune. Dacă cedează acestor ispite, ei îşi fac rău lor înşişi şi îi tulbură şi pe cei din jur. Aceasta se poate întâmpla printr - un comportament uşuratic. Creierul este incitat, iar studenţii simt plăcerea de a juca farse. Dar când cedează ispitei şi se angajează în asemenea fapte, întotdeauna cineva trebuie să sufere datorită comportamentului lor. - Lt 103, 1897
18:8 Suprasolicitarea minţii generează o imaginaţie bolnavă. - Mi - a fost descoperit că, pentru aplicarea metodelor corespunzătoare de prevenire a suprasolicitării intelectuale, studenţii trebuie să - şi exercite în mod proporţional şi echilibrat toate capacităţile organismului, atât cele mintale, cât şi cele fizice. Activitatea intelectuală continuă constituie o greşeală. Aş dori să pot explica întreaga situaţie în cele mai potrivite cuvinte. Suprasolicitarea minţii generează o imaginaţie bolnavă, care conduce la îngăduinţă de sine faţă de senzualitate. Un singur an de educaţie echilibrată şi cuprinzătoare face mai mult decât cinci ani de educaţie care solicită în exclusivitate mintea. - Lt 76, 1897
18:9 Prea mult studiu conduce la degradare morală. - Evitaţi excitarea creierului. Prea mult studiu stimulează creierul şi măreşte fluxul sanguin spre acesta. Rezultatul inevitabil este degradarea morală. Dacă este solicitat peste măsură, creierul va genera gânduri şi acţiuni întinate. Întregul sistem nervos va fi afectat, iar aceasta conduce la imoralitate. Puterile mintale şi fizice se degradează, iar templul Duhului Sfânt îşi va pierde puritatea. Apariţia unor practici păcătoase va avea rezultate imprevizibile. Mă simt obligată să vorbesc în mod deschis despre această problemă. - Lt 145, 1897
18:10 Inima şi mintea au nevoie de odihnă (sfat adresat unui pastor suprasolicitat). - Căile de pătrundere a influenţei Duhului Sfânt trebuie menţinute libere şi deschise. Indiferent de împrejurările care ar putea surveni, păstrează - ţi gândurile îndreptate spre Dumnezeu şi nu - ţi pierde discernământul.
18:11 În timp ce vorbeam cu tine în viziune, am văzut că mintea ta este obosită şi ţi - am spus: Aşează - ţi toate poverile asupra Domnului; căci El îţi poartă de grijă. Încredinţează - I Marelui Purtător de poveri toate îngrijorările şi necazurile tale. A avea în inimă pacea lui Hristos este ceva mai valoros decât orice alt lucru...
18:12 Te avertizez să fii atent. Te rog să te despovărezi; să te eliberezi de numeroasele poveri şi îngrijorări care te împiedică să beneficiezi de odihnă pentru inima şi mintea ta. Adu - ţi aminte că este necesar să acorzi atenţie lucrurilor de importanţă veşnică. - Lt 19, 1904
18:13 Boli datorate suprasolicitării intelectuale. - Aceia care au suferit datorită muncii intelectuale trebuie să se odihnească, evitând solicitarea minţii; dar ei nu trebuie făcuţi să creadă că orice utilizare a capacităţilor mintale este întru totul periculoasă. Mulţi sunt înclinaţi să creadă că se află într - o stare foarte rea, dar, în realitate, starea lor nu este chiar atât de rea pe cât o consideră ei. O asemenea atitudine mintală nu este favorabilă vindecării, iar aceste persoane au nevoie de încurajare.
18:14 Pastorii, profesorii, studenţii şi alţi oameni care îşi desfăşoară activitatea într - un domeniu intelectual suferă adesea datorită unor solicitări mintale severe, care nu sunt asociate cu exerciţiul fizic. Aceste persoane
18:15 au nevoie de o viaţă mai activă din punct de vedere fizic. Înfrânarea strictă a obiceiurilor, asociată cu exerciţiul fizic adecvat, le va asigura vigoarea intelectuală şi fizică şi le va conferi puterea de a rezista la efort intelectual. - MH 238 (1905)
18:16 Echilibrarea activităţilor intelectuale şi fizice. - Pierderea sau dezvoltarea puterilor noastre fizice depinde de modul în care ne tratăm organismul. Dacă dedicăm o mare parte din timp muncii intelectuale, creativitatea şi imaginaţia îşi pierd puterea şi prospeţimea, iar organele fizice îşi pierd tonusul. Printr - o solicitare neîntreruptă, creierul ajunge într - o stare de excitaţie dăunătoare, iar sistemul muscular slăbeşte datorită lipsei de exerciţiu. Aceasta se manifestă prin pierderea vigorii intelectuale şi diminuarea eficienţei, care, în timp, vor exercita o influenţă directă asupra creierului. Pentru păstrarea sănătăţii întregului organism, pe cât posibil, trebuie să menţinem un echilibru între munca intelectuală şi cea fizică. - Lt 53, 1898