Electronic Books / Adventist / Romanian / Ellen White / Web / Minte Caracter şi Personalitate vol.2

Minte Caracter şi Personalitate vol.2, 11


11:1 Cap. 47 - Igiena minţii [Vezi capitolul 42, "Mintea şi sănătatea".]

11:2 Puterea intelectuală depinde de sănătatea fizică. - Sănătatea constituie o binecuvântare a cărei valoare nu este apreciată de mulţi; cu toate acestea, eficienţa noastră intelectuală şi puterea fizică depind într - o mare măsură de ea. În trupurile noastre se nasc pasiuni şi impulsuri şi, dacă dorim să ne folosim talentele cu maximă eficienţă, trebuie să ne păstrăm organismele în cea mai bună condiţie şi să exercităm asupra lor influenţa celei mai înalte spiritualităţi. Tot ce diminuează puterea fizică slăbeşte mintea şi o face mai puţin capabilă de a face deosebire între bine şi rău. - RH, 20 iunie 1912. (MYP 235)

11:3 Toate talentele pot fi cultivate. - Mulţi nu reuşesc să realizeze binele pe care l - ar putea înfăptui, deoarece îşi folosesc intelectul într - o singură direcţie şi neglijează acordarea unei atenţii mai serioase altor lucruri pentru care se consideră necorespunzători. Astfel, multe dintre talentele lor sunt nedezvoltate şi rămân în stare latentă, pentru că lucrările care le - ar pune în acţiune le sunt neplăcute. Toate capacităţile minţii trebuie să fie exercitate şi toate talentele trebuie să fie cultivate. Pentru ca mintea noastră să fie echilibrată, este necesar ca înţelegerea, judecata, memoria

11:4 şi toate celelalte însuşiri ale intelectului să beneficieze de aceeaşi atenţie şi să fie dezvoltate în măsură egală. - 3T 32, 33 (1872)

11:5 Nu neglijaţi părţile slabe. - Exercitarea acelor aptitudini care sunt, în mod natural, mai pregnante, în detrimentul celor mai puţin dezvoltate şi care au nevoie de cultivare, este plăcută, dar nu eficientă. Aptitudinile deficitare au nevoie de o atenţie deosebită, pentru ca toate capacităţile intelectului să fie echilibrate şi să - şi poată îndeplini partea ce le revine, asemenea componentelor unei maşini bine reglate.

11:6 În lucrarea de cultivare a aptitudinilor, noi depindem de Dumnezeu. Creştinii sunt datori înaintea lui Dumnezeu să - şi cultive mintea în aşa fel, încât toate talentele lor să fie pe deplin dezvoltate. Dacă neglijăm această lucrare, talentele noastre nu - şi vor atinge niciodată scopul pentru care ne - au fost dăruite. Noi nu avem nici un drept să neglijăm vreuna dintre aptitudinile pe care ni le - a dat Dumnezeu.

11:7 Pretutindeni în ţară întâlnim oameni obsedaţi de câte o idee. Adesea, ei reduc totul la un singur subiect. Motivul căruia i se datorează acest fapt este că şi - au folosit o singură însuşire a minţii, în timp ce tuturor celorlalte li s - a îngăduit să rămână în stare latentă. Iar talentul care a fost exploatat în mod excesiv a ajuns epuizat şi bolnav, iar întreaga fiinţă s - a degradat. Dumnezeu nu a fost glorificat printr - un asemenea mod de viaţă. Dacă şi - ar fi exercitat toate aptitudinile în mod echilibrat, aceşti oameni ar fi beneficiat de o dezvoltare sănătoasă; ei nu şi - ar fi investit toate resursele în exercitarea unui singur talent şi, ca urmare, nici una dintre însuşirile lor nu ar fi ajuns la extenuare. - 3T 33, 34 (1872)

11:8 O ţintă stimulează mintea. - Voi ar trebui să aveţi un scop şi o ţintă în viaţă. Acolo unde nu există nici un scop, apare înclinaţia spre indolenţă; dar unde este urmărit un obiectiv suficient de important, toate puterile minţii sunt activate în mod spontan. Pentru a avea succes în viaţă, gândurile nu trebuie lăsate să rătăcească în preocupări lipsite de importanţă sau să se lase absorbite de plăcerea reveriilor, evitând asumarea responsabilităţilor, ci trebuie să fie orientate cu fermitate asupra unui scop bine definit. Făurirea castelelor de fum degradează mintea. - 2T 429 (1870)

11:9 Suprasolicitarea stomacului slăbeşte puterile intelectuale. - Copiii, în general, nu sunt educaţi cu privire la importanţa timpului pentru masă, a modului de alimentaţie şi a conţinutului hranei pe care o consumă. Deoarece li se permite să - şi satisfacă poftele ori de câte ori doresc, mâncând prăjituri, pâine cu unt, plăcinte şi dulciuri, aproape în mod regulat, ei devin gurmanzi şi suferă de tulburări digestive. Tratate ca nişte mori care macină fără încetare, organele lor digestive ajung slăbite, iar energiile vitale, care ar fi trebuit să susţină activitatea creierului, sunt reorientate spre stomacul suprasolicitat. Ca urmare, puterile intelectului sunt slăbite. Stimularea nenaturală şi risipirea energiilor vitale îi fac să devină nervoşi, nerăbdători, nestăpâniţi, răutăcioşi şi iritabili. - HR, mai 1877. (CD 181)

11:10 Dezvoltarea este rezultatul efortului. - Copiii trebuie să fie învăţaţi să - şi dezvolte atât capacităţile intelectuale, cât şi puterea fizică pe care le deţin; iar dezvoltarea este rezultatul efortului. - ST, 9 februarie 1882 (CG 206)

11:11 Legi imuabile. - Obiceiurile corecte de viaţă promovează superioritatea intelectuală. Puterea minţii, vigoarea trupului şi longevitatea depind de anumite legi imuabile. - CTBH 28, 1890. (CD 29)

11:12 Mintea se întăreşte ca rezultat al unui tratament corect. - Oamenii care deţin poziţii de răspundere au de luat, în fiecare zi, decizii ale căror rezultate sunt de mare importanţă. Adesea trebuie să gândească rapid, iar aceasta nu poate fi realizat cu succes decât de aceia care practică o cumpătare strictă. Sub influenţa unui tratament corect al puterilor fizice şi intelectuale, mintea se întăreşte. Dacă efortul nu este exagerat, fiecare nouă solicitare este întâmpinată cu o nouă vigoare.

11:13 Dar, adesea, lucrarea celor care trebuie să alcătuiască planuri importante şi să ia decizii majore este afectată de relele produse de o alimentaţie necorespunzătoare. Un stomac tulburat generează o gândire dezordonată şi o stare sufletească de nesiguranţă. De multe ori,

11:14 un plan care ar fi trebuit să constituie o binecuvântare pentru lume a fost ignorat şi au fost luate numeroase decizii nedrepte, constrângătoare şi chiar crude, ca rezultat al stării de boală cauzate de obiceiurile alimentare greşite. - MH 309, 310 (1905)

11:15 Evitarea suprasolicitării. - Am auzit despre lucrători a căror sănătate s - a prăbuşit sub povara pe care o purtau. Aceasta nu ar fi trebuit să se întâmple. Dumnezeu doreşte ca noi să ne aducem aminte că suntem nişte fiinţe muritoare. Nu trebuie să ne angajăm într - o activitate care depăşeşte capacităţile noastre. Nu trebuie să luăm asupra noastră poveri atât de mari, încât puterile intelectuale şi fizice să ajungă la epuizare. Este nevoie de mai mulţi lucrători, pentru ca unele responsabilităţi să poată fi preluate de la aceia care sunt atât de greu împovăraţi în prezent. - RH, 28 aprilie 1904. (Ev 660)

11:16 Doi ani într - un an. - Nu ar trebui să se îngăduie ca studenţii să preia într - un singur an lucrările programate pentru doi ani de şcoală. Efectuarea unei munci duble înseamnă, pentru mulţi, suprasolicitarea minţii şi neglijarea exerciţiului fizic. Nu este logic să presupunem că mintea poate asimila o cantitate suplimentară de hrană intelectuală; iar suprasolicitarea minţii constituie un păcat la fel de mare ca şi suprasolicitarea organelor digestive. - CT 296 (1913)

11:17 Studiul excesiv slăbeşte capacitatea stăpânirii de sine. [Vezi capitolul 54, "Suprasolicitarea intelectuală"] - Datorită măririi fluxului sanguin spre creier, excesul în studiu creează o stare de excitabilitate ce tinde să slăbească capacitatea stăpânirii de sine şi, foarte adesea, dă frâu liber impulsurilor sau capriciilor. Astfel, uşa imoralităţii este deschisă. Folosirea greşită sau nefolosirea puterilor fizice este în mare măsură cauza valului de imoralitate care se răspândeşte pretutindeni în lume. "Mândria, îmbuibarea şi trândăvia" sunt duşmani la fel de periculoşi pentru această generaţie, ca şi atunci când au condus la distrugerea Sodomei. - Ed 209 (1903)

11:18 Alternarea subiectelor de gândire. - Prin orientarea exclusivă a gândirii într - o singură direcţie, adesea, mintea se dezechilibrează. Dar, dacă puterile minţii şi ale trupului sunt solicitate în mod egal şi dacă subiectele de gândire sunt alternate, fiecare însuşire a intelectului va putea fi exercitată în afara oricărui pericol. - Ed 209 (1903)

11:19 Studiul ştiinţelor să nu fie neglijat. - Dacă am fi fost conştienţi de ocaziile şi privilegiile pe care le - am avut, noi am fi putut realiza cu mult mai mult în privinţa educaţiei autodidacte. Adevărata educaţie implică mai mult decât absolvirea unui colegiu. Deşi studiul ştiinţelor nu trebuie neglijat, există o educaţie mai înaltă, care poate fi dobândită numai printr - o legătură vitală cu Dumnezeu. Fiecare student trebuie să studieze Biblia şi să intre în comuniune cu Marele Învăţător. Mintea trebuie să fie disciplinată şi antrenată în cercetarea profundă a subiectelor serioase aflate în adevărul divin. - COL 334 (1900)

11:20 Aerul poluat afectează puterile intelectuale. - Mulţi se plâng neîncetat şi suferă din cauza unor stări de indispoziţie psihică. Aceasta se datorează, aproape întotdeauna, faptului că ei nu respectă legile sănătăţii şi nu - şi organizează activitatea în mod înţelept. Aceşti oameni petrec prea mult timp în încăperi închise, supraîncălzite şi lipsite de aer curat. Ei studiază sau scriu într - un asemenea mediu poluat, nu fac exerciţiu fizic şi nu - şi alternează activităţile. Ca urmare, circulaţia sanguină este deficitară şi puterile intelectuale slăbesc. - 4T 264 (1876)

11:21 Evitarea practicilor dăunătoare. - Fiecare activitate ce afectează puterea fizică sau intelectuală îl face pe om incapabil de a - I sluji Creatorului său. - CG 473 (1885)

11:22 Cum să ne menţinem puterile intelectuale. - Cel care va urmări simplitatea în toate activităţile sale obişnuite, stăpânindu - şi apetitul şi pasiunile, îşi va menţine forţa, vitalitatea şi tenacitatea capacităţilor lui intelectuale, care vor răspunde cu promptitudine la orice solicitare, vor fi în stare să facă deosebire între sfânt şi nesfânt şi să se angajeze în orice activitate pentru slava lui Dumnezeu şi pentru binecuvântarea

11:23 semenilor. - ST, 29 septembrie 1881. (2BC 1006)

11:24 Energia electrică generată de creier influenţează puterile vitale ale organismului. - Lipsa activităţii fizice slăbeşte nu numai capacităţile intelectului, ci şi pe cele morale. Reţeaua nervoasă a creierului, care este în legătură cu întregul trup, este instrumentul prin intermediul căruia cerul comunică cu omul şi influenţează aspectele cele mai profunde ale existenţei. Tot ceea ce împiedică transmiterea în sistemul nervos a energiei electrice generate de creier slăbeşte puterile vitale şi diminuează receptivitatea mintală, ceea ce face ca trezirea naturii morale să fie mai dificilă. - Ed 209 (1903)

11:25 Gândirea independentă şi discernământul moral. - Educaţia intelectuală care se axează pe antrenarea memoriei şi care tinde să descurajeze gândirea independentă are repercusiuni morale a căror însemnătate este prea puţin luată în considerare. Dacă îşi sacrifică puterea de a raţiona şi de a judeca pentru sine, studentul ajunge incapabil de a face deosebire între adevăr şi eroare şi devine o pradă uşoară a minciunii. Astfel, este uşor de atras pe calea obiceiurilor şi tradiţiilor. - Ed 230 (1903)

11:26 Atingerea celui mai înalt grad de eficienţă. - Atât capacităţile fizice, cât şi cele intelectuale, alături de simţăminte, trebuie să fie disciplinate în aşa fel, încât să conducă la atingerea celui mai înalt grad de eficienţă. - Pamflet, The Circulation of Our Health Journals, p 1, 1901. (CH 445)

11:27 Studiul naturii întăreşte capacităţile intelectuale. - În lecţiile izvorâte din natură, există o simplitate şi o puritate care le conferă cea mai înaltă valoare. Toţi oamenii au nevoie de învăţăturile desprinse din acest domeniu de cercetare. Frumuseţea naturii, în sine, îndepărtează sufletul de păcat şi de atracţiile lumeşti şi îl călăuzeşte spre curăţie şi pace şi spre Dumnezeu. Prea adesea, mintea studenţilor este ocupată cu teorii şi speculaţii omeneşti, fals denumite ştiinţă şi filozofie. Ei au nevoie să fie aduşi într - o legătură strânsă cu natura. Învăţaţi - i că lumea creată şi creştinismul au acelaşi Dumnezeu

11:28 şi ajutaţi - i să înţeleagă armonia dintre lumea naturală şi cea spirituală. Tot ceea ce văd ochii lor şi tot ceea ce întreprind mâinile lor trebuie să devină un mijloc de zidire a caracterului lor. În acest fel, capacităţile lor intelectuale li se vor dezvoltata şi întreaga lor viaţă se va înnobila. - COL 24, 25 (1900)

11:29 Studiul Bibliei conferă putere intelectuală. [Vezi capitolul 11, "Studiul Bibliei şi dezvoltarea minţii"] - Aceia care flămânzesc după cunoaştere, pentru ca, la rândul lor, să - i poată binecuvânta pe semeni, vor fi ei înşişi binecuvântaţi de Dumnezeu. Prin studiul Cuvântului Său, puterile lor intelectuale vor fi stimulate la o activitate perseverentă. Va avea loc o extindere şi o dezvoltare a tuturor capacităţilor, iar mintea va dobândi putere şi eficienţă. - COL 334 (1900)

11:30 Convertirea îndepărtează din minte întunericul ignoranţei. - În Biblie este revelată voinţa lui Dumnezeu. Adevărurile Cuvântului lui Dumnezeu constituie exprimarea directă a Celui Prea Înalt. Cel care face ca aceste adevăruri să fie o parte a vieţii sale devine o creatură nouă, din toate punctele de vedere. Deşi nu va fi înzestrat cu noi însuşiri ale intelectului, întunericul, care prin ignoranţă şi păcat a împiedicat înţelegerea lui, va fi îndepărtat. Cuvintele "vă voi da o inimă nouă" înseamnă "vă voi da o minte nouă". Schimbarea inimii este întotdeauna însoţită de o convingere clară cu privire la datoria creştină şi de înţelegerea adevărului. Acela care acordă Scripturilor o atenţie însoţită de spiritul rugăciunii va dobândi o înţelegere cuprinzătoare şi clară a adevărului şi o judecată elocventă, deoarece, întorcându - se la Dumnezeu, a reuşit să atingă un grad mai înalt de inteligenţă. - RH, 18 decembrie 1913. (ML 24)

11:31 Secţiunea a XI - a

11:32 Probleme emoţionale