Electronic Books / Adventist / Romanian / Ellen White / Web / Minte Caracter şi Personalitate vol.1

Minte Caracter şi Personalitate vol.1, 12


12:1 Cap. 9 - Citadela minţii

12:2 Centrul de comandă al trupului. - Fiecare organ al corpului omenesc a fost realizat în aşa fel, încât să se afle într-o relaţie de subordonare faţă de minte. Mintea reprezintă centrul de coordonare al organismului. - 3T 136 (1872)

12:3 Mintea conduce întreaga fiinţă. Toate acţiunile îndeplinite de noi, indiferent dacă sunt bune sau rele, îşi au originea în minte. Mintea este aceea care I se închină şi Îi slujeşte lui Dumnezeu şi care ne aşează în rândul fiinţelor cereşti. Cu toate acestea, mulţi îşi petrec întreaga viaţă fără a deveni mai înţelepţi cu privire la modul în care trebuie să acorde atenţie tezaurului în care se află o asemenea comoară. - SpTEd 33, 11 mai 1896. (FE 426)

12:4 Creierul coordonează trupul. - Există mulţi bolnavi care vor rămâne astfel pentru totdeauna, deoarece nu se lasă convinşi de faptul că suferinţa lor este întru totul nejustificată şi iraţională. Creierul este centrul de comandă al trupului, al tuturor puterilor nervoase şi al tuturor acţiunilor mintale. Fibrele nervoase care pornesc din creier conduc organismul. Prin intermediul acestora, impulsurile nervoase sunt transmise tuturor terminaţiilor nervoase aflate în corpul uman, dirijând activităţile vitale ale fiecărei părţi componente a sistemului. Toate organele sunt coordonate de comenzi trimise de creier. - 3T 69 (1872)

12:5 Centrii nervoşi ai creierului, care se află în legătură cu întregul organism, reprezintă singurul mijloc prin care Cerul comunică cu fiinţa umană şi prin care influenţează aspectele cele mai profunde ale vieţii acesteia. - 2T 347 (1870)

12:6 Satana se străduieşte să distrugă capacităţile perceptive [ Vezi capitolul 35, "Influenţa percepţiei"] . - Întocmai cum a procedat cu Isus, Satana îl întâmpină pe om cu ispitele sale, înfăţişându-i-se sub forma unui înger de lumină. Obiectivul acţiunilor sale a fost şi este acela de a-l aduce pe om într-o astfel de degradare fizică şi morală, încât să-l poată învinge prin ispitele sale, pentru ca apoi să triumfe asupra condiţiei lui ruinate. Îngăduinţa de sine în satisfacerea apetitului, fără a lua în considerare efectul acesteia, a constituit un domeniu în care ispitele lui Satana s-au bucurat întotdeauna de succes. El ştie bine că este imposibil ca omul să-şi îndeplinească responsabilităţile morale faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni, în timp ce îşi distruge capacităţile care i-au fost dăruite de Cer. Creierul este centrul de comandă al trupului. Dacă facultăţile perceptive ale fiinţei umane devin insensibile şi confuze, datorită necumpătării de orice natură, omul nu va fi capabil să discearnă şi să înţeleagă valorile eterne. - RH, 8 septembrie 1874 (MYP 236)

12:7 Tirania obişnuinţei. - Atât vigoarea, cât şi labilitatea mintală au o implicaţie extrem de serioasă, atât în privinţa rostului nostru în lumea aceasta, cât şi în privinţa mântuirii noastre finale. Ignoranţa care domneşte între oameni cu privire la legile divine care se află la temelia constituţiei noastre fizice este deplorabilă. Necumpătarea, indiferent de natura ei, reprezintă o încălcare flagrantă a legilor existenţei. Întârzierea mintală este atât de răspândită, încât a devenit un fenomen îngrijorător. Satana învăluie păcatul într-o aureolă luminoasă, făcându-l să fie atrăgător. El este deosebit de satisfăcut atunci când reuşeşte să încătuşeze lumea creştină în lanţurile obiceiurilor zilnice şi să o înrobească sub tirania obişnuinţei, determinându-i pe creştini să se lase conduşi de apetit, asemenea păgânilor. - RH, 8 septembrie 1874. (MYP 237)

12:8 Păzirea citadelei. - Toţi oamenii trebuie să fie conştienţi de necesitatea de a-şi menţine integritatea naturii morale, prin intermediul unei vegheri neîncetate. Asemenea unor santinele credincioase, ei trebuie să-şi păzească citadela sufletului, fără să considere că şi-ar putea permite vreodată să reducă vigilenţa, chiar pentru o singură clipă. - SpTPH 65, 1879. (CH 411)

12:9 O minte corect educată nu oscilează. - Prin intermediul unei practici zilnice şi consecvente, mintea trebuie să-şi însuşească obiceiul de a aşeza conştiinciozitatea şi simţământul responsabilităţii faţă de cerinţele binelui şi faţă de îndatoririle morale mai presus de înclinaţie şi plăcere. Mintea educată în felul acesta nu va oscila între bine şi rău, asemenea unei trestii bătute de vânt; ci, îndată ce va fi confruntată cu diferite probleme, ea va discerne încă de la început principiile implicate şi va alege soluţia corectă, în mod instinctiv, fără a se angaja în dezbateri lungi ale situaţiei. Deoarece s-a format în spiritul conştiinciozităţii şi al adevărului, o asemenea minte va rămâne loială. - 3T 22 (1872)

12:10 O citadelă lipsită de apărare. - Deşi a fost făcut după chipul şi asemănarea Creatorului, omul îşi poate deforma mintea până acolo, încât păcatul, care iniţial îi păruse respingător, ajunge să fie o plăcere. Când încetează să vegheze şi să se roage, citadela inimii lui rămâne lipsită de apărare, iar omul se lasă atras pe calea imoralităţii şi a nelegiuirii. Mintea se află într-o stare de degradare şi este imposibil de recuperat, atâta vreme cât este în aşa fel formată, încât să-şi înrobească puterile morale şi intelectuale, aşezându-le în slujba celor mai josnice pasiuni. Împotriva înclinaţiilor fireşti ale minţii, este necesară o luptă necontenită; iar noi avem nevoie să fim ajutaţi de influenţa purificatoare a harului lui Dumnezeu, care va înnobila preocupările minţii şi o va obişnui să mediteze asupra lucrurilor sfinte şi curate. - 2T 479 (1870)

12:11 Originea izvoarelor vieţii sau ale morţii. - "Gândiţi-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pământ" (Coloseni 3,2). Inima este citadela fiinţei umane. Din ea ţâşnesc izvoarele vieţii sau ale morţii. Nimeni nu este vrednic de părtăşia cu sfinţii, dacă inima lui nu este curată. Oare Acela care cercetează inimile nu ştie cine sunt cei care se complac în păcat, fără să le pese de soarta sufletului lor? Nu există oare un raport al celor mai ascunse secrete ale vieţii fiecăruia?

12:12 Am fost nevoită să ascult cuvinte care fuseseră adresate femeilor sau fetelor de către unii bărbaţi - cuvinte linguşitoare, ce urmăreau să amăgească şi să atragă. Asemenea mijloace sunt folosite de Satana pentru a distruge sufletele. Probabil că, procedând astfel, unii dintre voi aţi devenit agenţii lui şi, dacă s-a întâmplat aşa, va trebui să daţi socoteală la judecată. Vorbind despre această categorie de oameni,

12:13 îngerul declară: "Vieţile lor nu au fost consacrate niciodată lui Dumnezeu. Hristos nu Se află în ei. Adevărul nu există în inimile lor. În schimb, există păcat, înşelăciune şi ipocrizie. Ei nici nu cred şi nici nu trăiesc după Cuvântul lui Dumnezeu". - 5T 536, 537 (1887)

12:14 Uşurătatea, îngăduinţa de sine, siguranţa - trădători aflaţi în cetate. - Tocmai atunci când s-au aflat în siguranţă şi pace din exterior, israeliţii s-au lăsat atraşi de păcat. Ei au încetat să-I acorde atenţie lui Dumnezeu, au neglijat rugăciunea şi au favorizat un spirit de încredere în sine. Uşurătatea şi îngăduinţa de sine lasă citadela sufletului lipsită de apărare, iar gândurile josnice reuşesc să pătrundă în ea. Fortăreţele principiului au fost dărâmate de către trădătorii din interiorul cetăţii, iar Israel a fost vândut puterilor celui rău.

12:15 Satana continuă să folosească aceleaşi mijloace de ruinare a sufletelor. Înainte de a comite un păcat deschis, creştinul parcurge un proces pregătitor necunoscut de nimeni. Decăderea minţii de la starea de puritate şi sfinţire la o stare de corupţie, imoralitate şi nelegiuire nu este un fenomen instantaneu. Chipul creat după asemănarea lui Dumnezeu nu ajunge să reflecte imaginea murdară a lui Satana decât în urma unui proces care necesită timp. Dacă, prin înălţarea gândurilor spre cer, suntem înnobilaţi, prin îngăduirea gândurilor necurate, omul îşi poate deforma mintea până acolo, încât păcatul, care iniţial îi păruse respingător, ajunge să fie o plăcere. - PP 459 (1890)

12:16 Tutunul diminuează capacităţile de percepţie ale minţii. - Tutunul, indiferent de forma în care este utilizat, are efecte negative asupra organismului. El deteriorează creierul şi diminuează capacităţile de percepţie, astfel încât mintea nu mai poate discerne cu claritate lucrurile spirituale şi îndeosebi adevărurile care înclină să corecteze acest obicei neplăcut.

12:17 Cei care folosesc tutunul, indiferent de forma în care o fac, nu sunt curaţi înaintea lui Dumnezeu. Este imposibil să Îl slăvească pe Dumnezeu în trupurile şi sufletele lor, care de fapt Îi aparţin Creatorului, în timp ce se complac în această practică degradantă. Dumnezeu nu îi poate aproba pe cei ce folosesc asemenea otrăvuri lente şi sigure, care le ruinează sănătatea şi le distrug facultăţile minţii. El poate fi îngăduitor

12:18 şi milos faţă de aceia care, datorită ignoranţei cu privire la răul pe care şi-l provoacă, îşi permit acest obicei dăunător, dar când li se prezintă problema în lumina ei reală, şi ei continuă să-şi îngăduie satisfacerea unei asemenea pofte înjositoare, sunt vinovaţi înaintea lui Dumnezeu. - 4SG 126 (1864)

12:19 Sclavi ai alcoolului şi ai drogurilor. - Satana se străduieşte la fiecare pas să-i ademenească pe tineri pe calea pierzării; şi, îndată ce reuşeşte să-i corupă, el îi grăbeşte pe drumul decăderii, împingându-i din abuz în abuz, până când victimele sale îşi pierd sensibilitatea conştiinţei şi încetează să mai aibă vreun respect faţă de Dumnezeu. Ei exercită tot mai puţină stăpânire de sine, devin dependenţi de folosirea vinului, a alcoolului, a tutunului şi a opiumului, se prăbuşesc din ce în ce mai adânc în prăpastia degradării şi devin sclavii viciului. Ei dispreţuiesc sfaturile care, cândva, le treziseră respectul; afişează o atitudine arogantă şi se îngâmfă cu libertatea lor, deşi nu sunt decât nişte slujitori ai imoralităţii. În timp ce pretind a fi liberi, zac în robia egoismului, a apetitului şi uşurătăţii. - ST, 22 iunie 1891. (Te 274)

12:20 Armele lui Satana. - Îngăduinţa faţă de poftele trupului reprezintă un atac împotriva sufletului. Apostolul li se adresează creştinilor în maniera cea mai impresionantă: "Vă îndemn dar fraţilor, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să aduceţi trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu" (Romani 12,1). Un trup îmbibat de lichior şi întinat de tutun nu poate să fie plăcut înaintea lui Dumnezeu. Satana cunoaşte acest fapt şi de aceea îşi orientează ispitele în domeniul apetitului, pentru a prinde fiinţele umane în lanţurile slăbiciunilor şi pentru a le conduce la ruină. - RH, 8 septembrie 1874

12:21 Pasiunea şi apetitul constituie factori decisivi. - Datorită necumpătării, în diferitele ei forme, puterile morale ale unor bărbaţi şi femei cu capacităţi intelectuale deosebite sunt degradate şi, în privinţa multora dintre obiceiurile lor, aceştia se deosebesc foarte puţin de păgâni. Prin practici tradiţionale, prin modă şi printr-o atitudine de indiferenţă faţă de sănătatea fizică, mintală şi morală,

12:22 Satana se străduieşte în mod constant să distragă atenţia mulţimilor de la lumina mântuitoare. Marele vrăjmaş este conştient că, dacă este condus de apetit şi de pasiune, omul îşi va sacrifica sănătatea trupului şi puterea intelectului pe altarul satisfacerii de sine şi va ajunge rapid la ruină. De asemenea, el ştie foarte bine că, dacă fiinţa umană este condusă de un intelect iluminat şi dacă tendinţele ei instinctuale sunt subordonate puterilor morale, posibilitatea lui de a învinge prin ispite va fi foarte mică. - RH, 8 septembrie 1874. (MYP 237)

12:23 Ce ar fi putut fi. - Dacă, în generaţiile trecute, părinţii şi-ar fi păstrat trupul cu fermitate în subordinea minţii şi dacă nu ar fi îngăduit ca intelectul să le fie înrobit de pasiunile animalice, situaţia actuală a fiinţelor care trăiesc pe acest pământ ar fi fost diferită. - HL (Partea a 2-a) 38, 1865. (2SM 431, 432)

12:24 A alege între a fi condus de minte sau a fi guvernat de trup. - Este necesar ca fiecare elev să înţeleagă relaţia care există între simplitatea stilului de viaţă şi nobleţea modului de gândire. Vieţile noastre pot fi conduse de minte sau pot fi guvernate de trup, iar aceasta depinde de decizia pe care o ia fiecare, în mod personal. Fiecare tânăr trebuie să ia o hotărâre privitoare la maniera în care îi va fi modelată existenţa; şi nu trebuie să fie cruţat nici un efort pentru a-l face capabil să înţeleagă identitatea forţelor cu care se confruntă şi natura influenţelor care sunt implicate în formarea caracterului şi în determinarea destinului său. - Ed 202 (1903)

12:25 Învăţaţi-i pe oameni. - Vorbiţi-le oamenilor despre necesitatea de a rezista ispitelor care se adresează apetitului. Acesta este un domeniu în care mulţi eşuează. Explicaţi-le cât de strânsă este legătura care există între minte şi trup şi ajutaţi-i să înţeleagă nevoia de a le păstra în cea mai bună condiţie posibilă. - Circulară adresată medicilor şi evangheliştilor, 1910. (CH 543)