24:80 sacramentului constă în însăşi puterea semnului deservit, care îi conferă un caracter de neşters (caracter indelebilis) celui căruia i s-a administrat sacramentul (botez, mir, hirotonire, etc.). În principiu, protestantismul refuză această teză, dar să cugetăm asupra semnificaţiei următoarei declaraţii spicuite dintr-un curs de teologie sistematică reformată: "Botezul este singular, care altoieşte în biserica creştină universală; puterea botezului odată săvârşit rămâne pentru întreaga viaţă."29) Dacă stăm să ne gândim că autorul se referă la botezul infantil, ne permitem să punem întrebarea cu şovăirea cuvenită: totuşi, ex opere operato?…