24:48 Crucificarea omului vechi este rezultatul unei adânci păreri de rău de păcatele săvârşite, o autocondamnare din cauza păcatelor săvârşite în trecut şi o hotărâre de a nu mai continua păcătuirea. În această stare deznădăjduită, păcătosul vede goliciunea sa morală şi neputinţa de a se îndrepta singur, ceea ce îl determină să se predea fără rezervă şi necondiţionat harului divin. Rezultatul este înfrânarea de către Duhul Sfânt a pasiunilor şi pornirilor firii pământeşti şi instituirea unui control sensibil al conştiinţei asupra firii crucificate.