19:54 b) Hipnoza: este o "stare indusă artificială, asemănătoare somnului, provocat prin sugestie sau pe alte căi."13) Din punct de vedere etic problema hipnozei este mult controversată. Se pune întrebarea că, dacă atunci când subconştientul omului în stare de hipnoză devine susceptibil la sugestii exterioare, şi o altă voinţă exterioară se substituie voinţei personale, oare nu este atinsă integritatea unei entităţi personale şi supusă unei depersonalizări, făcând din eul conştient un mijloc inconştient şi involuntar de acţiune? Cunoaştem faptul că în vindecările spiritiste se practică hipnoza în transă şi în cazul acesta ea constituie o expunere a psihicului inconştient la impresiile stăpânitoare ale spiritelor invadatoare. Dr. J.W. Provonska, de la Universitatea Loma Linda, în comunicarea sa "Ethical Implications of Medical Hypnosis" (Implicaţiile etice ale hipnozei medicale) rosteşte o avertizare oportună: "Înconjuraţi, aşa cum suntem, de o permanentă atmosferă plină de sugestii de toate felurile şi din toate direcţiile, orice practică care măreşte eficacitatea sugestiilor, contribuie la pierderea celui mai de preţ lucru din posesiunile omului şi grăbeşte ziua când libertatea se va schimba în determinism, când persoana devine un simplu "obiect" manipulat de intriganţi şi diavoli."14) Desigur, hipnoza este folosită şi de persoane sincere, cu scopuri vrednice. Dar dacă este să învăţăm din manualul viu al istoriei, de ce să nu recunoaştem sincer că în nici un domeniu al vieţii scopul nu scuză mijloacele?!