16:1 12. A doua venire a lui Isus Hristos
16:2 De memorizat: "În casa Tatălui Meu sunt multe locaşuri. Dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc. Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu să fiţi şi voi." Ioan 14,2.3.
16:3 Introducere: "Unul dintre cele mai solemne şi cele mai glorioase adevăruri descoperite în Biblie este acela despre a doua venire a lui Hristos, pentru a desăvârşi marea lucrare a mântuirii. Doctrina despre a doua venire este nota dominantă a Sfintelor Scripturi. Din ziua în care prima pereche îndurerată a părăsit Edenul, copiii credinţei au aşteptat venirea Celui făgăduit, care avea să sfărâme puterea nimicitorului şi să-i readucă în Paradisul pierdut. Oamenii sfinţi din vechime au privit înainte spre revenirea în glorie a lui Mesia, ca fiind împlinirea speranţei lor."1)
16:4 I. Făgăduinţa şi scopul revenirii lui Hristos
16:5 1. Ce făgăduinţă ne-a dat Isus Hristos cu privire la revenirea Sa? Ioan 14,1-3; Apoc. 22,12.20.
16:6 Notă: Revenirea lui Hristos este făgăduită în Biblie în 1846 locuri: Vechiul Testament vorbeşte despre ea de 1527 ori, iar Noul Testament de 319 ori.2) Este doctrina cea mai specifică a creştinismului şi formează nota dominantă a credinţei sale.
16:7 2. Care este scopul revenirii lui Hristos? 2 Tim. 4,1; 1 Tes. 4,16.17.
16:8 Notă: "Noi credem fără îndoială că Hristos vine în curând. Aceasta nu este pentru noi o născocire, ci o realitate… Când vine El, nu vine cu scopul de a ne curăţi de păcate, nu va îndepărta defectele din caracterul nostru, nici nu va vindeca infirmităţile temperamentului şi înclinaţiilor noastre… Când Domnul va veni, cei sfinţi vor rămâne sfinţi. Cei care şi-au păstrat trupul şi spiritul în sfinţenie, în neprihănire şi cinste, vor primi atunci atingerea finală a nemuririi."3)
16:9 II. Felul şi timpul revenirii lui Hristos
16:10 1. Va veni Hristos în mod real sau numai în sens spiritual? Fapte 1,9-11; Apoc. 1,7.
16:11 Notă: "A doua venire a lui Hristos va fi reală ca şi prima Sa venire şi vizibilă ca înălţarea Sa, dar mult mai glorioasă. A spiritualiza revenirea Domnului nostru înseamnă a denatura sensul evident al înţelesului promisiunii: 'Eu voi veni iarăşi', şi a anula întreg Planul de Mântuire; acest cel mai glorios eveniment al tuturor evenimentelor va avea loc şi pentru răsplătirea credincioşilor din toate timpurile."4)
16:12 2. Poate fi fixat mai dinainte timpul exact al revenirii Domnului? Mat. 24,36.42.44.
16:13 Notă: "Pentru că nu ştim timpul exact al venirii Lui, suntem îndemnaţi să priveghem. 'Ferice de robii aceia pe care stăpânul îi va găsi veghind la venirea Lui.' (Luca 12,37). Aceia care aşteaptă veghind venirea Domnului nu fac lucrul acesta rămânând în lenevie… Aceia care veghează în vederea venirii Domnului îşi curăţă sufletele prin ascultare de adevăr. Ei leagă veghea stăruitoare de o activitate zeloasă."5)
16:14 III. Semnele revenirii lui Hristos
16:15 1. În ciuda faptului că nu ştim precis timpul venirii Domnului, de unde putem şti, totuşi, că
16:16 este aproape?
16:17 Mântuitorul a indicat câteva semne care prevestesc împlinirea făgăduinţei Sale:
16:18 a) Semnele ce se petrec în natură: Mat. 24,29.
16:19 b) Cele din viaţa religioasă: Mat. 24,23-26.
16:20 c) Vestirea Evangheliei: Mat. 24,14.
16:21 d) Pervertirea caracterului uman: 2 Tim. 3,1-5.
16:22 e) În domeniul sănătăţii: Mat. 24,7.
16:23 f) Psihoza oamenilor: Luca 21,26.
16:24 g) Îngerii lui Dumnezeu şi demonii la lucru: Apoc. 7,1-3; 16,14.
16:25 Notă: "Satana se delectează în a nimici; căci ura excită cele mai rele pasiuni ale sufletului şi atunci cuprinde pentru eternitate victimele sale muiate în vicii şi în sânge… Satana lucrează, de asemenea, şi prin elementele naturii să strângă secerişul sufletelor nepregătite. El a studiat secretele laboratorului naturii şi foloseşte toate puterile lui ca să aibă controlul asupra elementelor, atât cât îi îngăduie Dumnezeu… În accidente şi în calamităţi pe mare şi pe uscat, în mari conflagraţii, în tornade violente şi în ploi de grindină groaznice, în uragane, inundaţii, cicloane, în undele mareelor sau în cutremure, în fiecare loc şi în mii de feluri Satana îşi exercită puterea. El mătură secerişul copt ca să urmeze foamete şi nenorocire. El umple aerul cu întinăciunea morţii şi mii pier din cauza epidemiilor."6)
16:26 Asistăm la una dintre cele mai concludente manifestări (demonstraţii) de forţe între agenţii lui Dumnezeu şi agenţii celui rău. Îngerii lui Dumnezeu reţin vânturile, ceea ce în limbajul nostru uzual înseamnă că militează prin acţiunile oamenilor de bine în favoarea menţinerii păcii pe pământ, iar agenţii celui rău caută să influenţeze caracterele belicoase şi iresponsabile în favoarea unei conflagraţii mondiale, pentru a distruge omenirea, instituţiile divine şi cuceririle nobile de pe pământ. Noi ştim că triumful final va fi, totuşi, al Prinţului Păcii.
16:27 2. Cunoscând stările de fapt, ce măsură utilă ne recomandă Domnul să luăm pentru mântuirea noastră? Mat. 24,44.
16:28 Notă: "Cum putem fi gata? În primul rând trebuie să ne mărturisim păcatele noastre şi să renunţăm la ele. Trebuie să obţinem biruinţa asupra oricărui rău din viaţa noastră. Trebuie să studiem Cuvântul lui Dumnezeu şi prin ajutorul Său să aducem viaţa noastră în conformitate cu toate adevărurile descoperite. Relaţiile noastre cu alţii vor fi călăuzite de Regula de Aur. Atunci vom fi cu adevărat gata să-L întâlnim pe Isus cu bucurie şi fericire."7)
16:29 R e p e t i ţ i e
16:30 1. Ce exprimă numele de "adventist" în denumirea noastră ca biserică?
16:31 Răspuns: Numele de "adventist" derivă din verbul latinesc "advenio", care înseamnă: a veni, a sosi, a ajunge. El exprimă credinţa bisericii noastre în a doua venire glorioasă a lui Isus Hristos.
16:32 2. Care este scopul revenirii lui Hristos?
16:33 Răspuns: "Domnul Hristos va reveni curând ca să răsplătească fiecăruia după binele sau răul pe care-l va fi făcut pe când trăia în trup."8)
16:34 3. Va veni Hristos în mod real, vizibil, sau numai în sens spiritual?
16:35 Răspuns: Venirea lui Isus Hristos va fi reală, personală şi vizibilă, aşa cum a fost înălţarea Sa la ceruri.
16:36 4. Este arătat în Sfintele Scripturi timpul precis al revenirii Domnului?
16:37 Răspuns: Biblia ne învaţă că nici ziua, nici ora venirii Domnului nu pot fi ştiute înainte, de aceea ni s-a dat sfatul să fim pregătiţi în orice clipă.
16:38 Concluzii dogmatice
16:39 A doua venire a lui Hristos este cea mai fericită speranţă a bisericii şi formează punctul culminant al Evangheliei. Venirea Mântuitorului va fi literală, personală, vizibilă şi universală. Când El Se va reântoarce, neprihăniţii aflaţi în stare de moarte vor învia şi, împreună cu drepţii care sunt în viaţă, vor fi glorificaţi, intrând în ceruri. Împlinirea aproape totală a profeţiilor importante, împreună cu condiţiile actuale de pe pământ, indică iminenţa venirii Domnului Hristos. Timpul acestui eveniment nu a fost revelat, de aceea suntem îndemnaţi să fim gata tot timpul.
16:40 Concluzii etice
16:41 Chiar de la primele începuturi creştine urmaşii Domnului Hristos au trăit totdeauna în adevăr. Aşteptarea fericitei speranţe a fost exprimată de salutul bisericii primare: "Maranatha!" -Domnul vine -(1Cor. 16,22). Credinţa în inimenţa venirii Domnului Hristos dă valoare fiecărui moment petrecut în viaţă şi sugerează o responsabilitate specifică în folosirea optimă a ocaziilor oferite de timp.
16:42 Speranţa adventă determină nu numai particularităţile credinţei, ci şi faptele şi toată atitudinea noastră faţă de responsabilităţile vieţii. Avem convingerea că fără eschatologie nu există adevărată etică creştină şi aceasta o concepem într-un triplu sens:
16:43 a) Fără puterea şi ajutorul lui Hristos, care va să vină, nu am fi capabili să umblăm şi să rămânem în credinţă.
16:44 b) Fără gândul întâlnirii cu Domnul Hristos ne-ar absorbi lumea păcatului, nefiind capabili să ne înălţăm la cele cereşti şi spirituale şi să învingem înclinaţiile fireşti ce împiedică lucrarea sfinţirii vieţii noastre prin Duhul Sfânt.
16:45 c) Fără speranţa venirii Domnului Hristos, fiind încolţiţi de dureri, boli şi insuccese, nu am vedea finalitatea strădaniilor zilnice, căci ne-am rezuma numai la simpla întreţinere zilnică a unei vieţi imperfecte; dar în lumina speranţei advente întrezărim că "osteneala noastră nu este zadarnică". (1 Cor. 15,58).
16:46 În zguduitoarele evenimente ale vieţii, speranţa adventă ne dă o pace şi o siguranţă constantă. Evenimentele vieţii noastre pot să se îngrămădească în jurul nostru, dar speranţa adventă ne inspiră gândul că puterea lui Satana a fost învinsă şi Hristos va fi totul în tot. De aceea nu avem nevoie nici de narcoticele iluziei, sau ale sforţării de a ne autolinişti, căci speranţa noastră nu-şi are rădăcina în melancolie, nici în pesimism, ci se naşte din harul şi din făgăduinţele lui Dumnezeu.
16:47 Această speranţă ne dă puteri proaspete să nu capitulăm nici în faţa răului, nici în faţa experimentării propriei noastre nedesăvârşiri, ci ne ajută să ne ancorăm încrederea noastră în făgăduinţele vii şi reale ale lui Dumnezeu.
16:48 Imperativul de a fi gata în orice moment înseamnă pentru noi să ţinem uşa inimii permanent deschisă în ambele direcţii: atât în direcţia verticală, cât şi în cea orizontală; adică, să fim împăcaţi atât cu Dumnezeu, cât şi cu semenii noştri.
16:49 Note suplimentare teologice
16:50 Eschatologia biblică, Parusia: Este doctrina despre evenimentele din urmă (gr. eschatos = ultim, cel din urmă). Venirea Domnului Hristos este evenimentul cheie al eschatologiei biblice, folosit în Noul Testament sub denumirea greacă "parousia" (prezenţă, sosire, revenire, advent -Mat. 24,3). Un alt termen eschatologic este ziua Domnului (heméra Kyriou -2 Petru 3,10) sau ziua de apoi (escáte heméra -Ioan 6,39), având înţelesul parusiei, ziua în care va veni Domnul în glorie şi mărire "să judece viii şi morţii".
16:51 În istoria bisericească găsim că perioadele de aşteptare intensivă eschatologică au fost totdeauna momentele proeminente ale creştinismului (comunitatea apostolică, reformaţiunea, pieteismul, mişcarea adventă), căci, de fapt, creştinismul propriu-zis este cel cu caracter eschatologic. Creştinismul stă sau cade împreună cu această doctrină. Prin ea oferă lumii o speranţă. Fără eschatologie creştinismul ar deveni o religie culturală, una muzeală, depăşită, o religie oarecare printre celelalte religii.
16:52 Timpul parusiei: Timpul precis al revenirii Domnului Hristos i-a preocupat totdeauna pe creştini. Generaţia apostolilor a fost convinsă că va fi martora acestui eveniment sublim. Prima Epistolă a lui Pavel către Tesaloniceni a fost greşit înţeleasă, apreciind că venirea Domnului Hristos este iminentă chiar în acele zile. De aceea, apostolul le-a trimis o scrisoare în care afirmă că "nu va veni înainte ca să fi venit lepădarea de credinţă…" (2 Tes. 2,1-3).
16:53 În secolul al doilea montanismul a propagat ideea hiliasmului (milenarism), idee împărtăşită şi de Tertullian. Unii scriitori din secolele III-IV au scris despre speranţa inimentei reveniri a Domnului Isus Hristos (Metodiu, Lactanţiu, Comodian şi Nepos de Arsinoe din Egipt). Dar în toate timpurile au fost creştini care aşteptau parusia la o dată fixă.
16:54 Tychonius socotea că Domnul va veni în anul 381, Hippolyt în anul 500, iar aşteptările creştinilor din Evul Mediu timpuriu s-au concentrat asupra anului 1000. Cistercitul Ioachim de 120
16:55 Floris a fixat anul 1260 pentru începutul mileniului, iar urmaşul lui, Arnold de Villanova, socotea parusia pentru anul 1335. Privind sfârşitul lumii Konrad Schmidt vorbea despre anul 1369, Ioan de Brugis de anul 1400, Felix Hammerlin de 1492, dominicanul Ioan Parisiensis de 1569, iar franscicanul Ioan Hilter de 1651. Cardinalul Nicolae de Cusa a aşezat parusia după 1734, Chr. Columb la 1647, pastorul protestant Mihail Stiefel şi Melchior Hofmann la anul 1533. Martin Luther socotea că la sfârşitul secolului al XVI-lea va fi anul sfârşitului. Bengel credea că mileniul va începe în 1836, iar William Miller a fixat venirea Domnului la anul 1844.
16:56 Domnul a ascuns ceasul venirii Lui, pentru ca să-L aşteptăm în fiecare clipă (Luca 12,37). Oricum, este de preferat să greşim în aşteptarea Lui concretă, decât să nu-L aşteptăm deloc, cum a declarat J.H. Newman: "De mii de ori este mai bine a crede că Hristos vine, când nu vine, decât o singură dată să crezi că nu vine, când vine cu adevărat!… Aş dori mai degrabă să fiu acela care, din dragoste pentru Hristos, dar în lipsă de cunoştinţă, consideră o arătare neînsemnată de pe cer… drept semn al revenirii lui Hristos, decât un om care, în belşug de ştiinţă, dar din lipsă de iubire, doar râde de această eroare".9)
16:57 1) E.G. White, T.V., 299.
16:58 2) R. Pache, Die Wiederkunft Jesu Christi, 5.
16:59 3) E.G. White, 2 M. 355.
16:60 4) Bible Readings for the Home, 319.
16:61 5) E.G. White, H.L.L., 470.
16:62 6) E.G. White, T.V., 589.590.
16:63 7) R.H. Pierson, Though the Winds Blow, 1968, 137.
16:64 8) Statutul de organizare şi funcţionare A.Z.Ş. din Rom|nia, Mărturisirea de credinţă, 30.
16:65 9) Citat de H. Heinz, op. cit., 261.