15:100 istorice, luând ca punct de reper naşterea Mântuitorului. Din lipsa datelor precise, opera sa nu este desăvârşită. El considera că Isus S-a născut în anul 754 după întemeierea Romei (Ab urbe condita, prescurtat: a.u.c.). Astfel a.u.c. 754 a devenit egal cu anul 1 d.Hr. Din datele lui Iosephus Flavius reiese că Irod cel Mare, care a supravieţuit naşterii Mântuitorului (Matei 2,19-22), a murit cu câţiva ani înainte de a.u.c. 754, mai precis în anul 750. Acest an este cu atât mai probabil cu cât Iosephus Flavius ne furnizează şi un amănunt astronomic: Irod, înainte de moartea sa, a condamnat la moarte doi rabini. În noaptea când rabinii au fost executaţi, s-a produs o eclipsă de Lună. Astronomii au calculat eclipsele din unghiul Ierusalimului, rezultatul fiind noaptea din 12-13 martie a.u.c. 750. Irod a murit cu aproape două săptămâni înainte de săptămâna pascală, care a început în anul acela la 12 aprilie. Ziua probabilă a morţii lui: 1 aprilie, în anul 4 în.Hr. Din rapoartele Evangheliei după Matei cunoaştem amănuntul că Isus Sa născut cu câteva săptămâni înainte de moartea lui Irod cel Mare.